5 Comments

  1. nic

    Publicul britanic s-o fi liniștit, poate, dar sigur nu pentru multă vreme.
    Asta până ce Churchill avea să declare, DACĂ a într-adevăr a spus-o, imediat după război, „It is clear to me now that we have slaughtered the wrong pig”.
    Nu că s-ar fi amorezat brusc de fantoma lui Hitler, dar chiar și faptul că vorba a prins să circule e o dovadă că britanicii începuseră să se trezească la realitatea sovietică.
    Și au fost atât de înfricoșați încât și astăzi principalele două subiecte predate în școlile secundare, la capitolul istorie – asta în afara epocii Tudorilor – sunt Germania nazistă și Rusia sovietică. Nu știu de ce am impresia că o să adauge în curând o anexă, numită Vladimir Putin…

  2. Donkeypapuas

    Hehe! Ăsta-i un nimic şi încă făcut destul de prost din punct de vedere propagandistic (cum adică, românii nu-i întâmpină pe „eliberatorii” sovietici şi lasă străzile goale?), Dar să fi văzut dumneavoastră un film artistic făcut la Hollywood tot în timpul războiului în care procesele staliniste sunt înfăţişate drept luptă cu spionii trădători fascişti.

  3. marian

    Problema Basarabiei (termen care cuprinde în conceptia mea si teritoriul R Moldove si Herta, adica ceea ce am cedat în iunie 40) nici nu a existat la Londra. Granita nu a fost disputata, ci parasita în mod „benevol”, prin urmare Carta altanticului nu o acoperea.

    Mai mult, nici Londra si nici Washingtonul nu doreau sa cedeze nici Transilvania, decât eventual în urma unor tratative de pace. Pe când Rusia a declarat înca din aprilie 1944 cedarea neconditionata a Transilvaniei.

Lasă un răspuns