Bătălia de la Călugăreni văzută de turci

Foarte mulţi sunt supăraţi pe filmele lui Sergiu Nicolaescu. Doar că bătălia de la Călugăreni din filmul „Mihai Viteazul” seamănă cu descrierile făcute de cronicari turci contemporani cu evenimentele. Aveţi mai jos două fragmente extrase din „Cronici turceşti privind ţările române”, vol. 1, traduse de Mihail Guboglu şi Mustafa Mehmet.

Mustafa Selaniki

„Locul pe unde trebuia să treacă oastea islamică era un loc foarte păduros, mlăştinos şi îngust. De aceea, afurisiţii ghiauri, trăgînd foarte mult cu puştile, avangarda oştii islamice s-a îngrămădit spre spate. Astfel, ea a trecut prin foarte multe greutăţi şi necazuri, şi în cele din urmă s-a împrăştiat. Lângă serdarul Sinan-paşa au rămas foarte puţini oameni. Sangeacdarul oştii islamice a trecut în rândul martirilor, iar un altul a fost rănit, dar, cu toate acestea, steagul a fost salvat cu mii de greutăţi. Măria sa serdarul s-a împotmolit în mlaştină şi a scăpat cu mare greutate. Măria sa serdarul a ieşit la mal şi cu ajutorul lui Allah, cei care se risipiseră s-au adunat la un loc, iar oastea afurisiţilor ghiauri a fost împrăştiată şi tunurile lor au fost luate.”

Mehmed bin Mehmed

„După sfatul tuturor au mers trei zile şi la 18 ale lunii mai sus arătate, într-o miercuri, au ajuns în apropiere de podul Călugăreni, care era un loc păduros şi mlăştinos.

În clipa când unii dintre ostaşi se aşezau acolo, iar alţii se pregăteau să se aşeze, a apărut o ceată de ghiauri, semănând cu nişte animale şi au început lupta în apropierea acelei mlaştini. Ei aşezaseră la intrarea în pădure tunuri şi puşcaşi, care au stânjenit mult oastea islamică. De la amiază şi până la chindie s-a dat o mare luptă. Mulţi dintre ei au trecut în rândurile gaziilor şi martirilor. De asemenea şi de la ghiauri au murit mulţi şi s-au dus în iad. Şi luându-se de la ghiauri 12 tunuri, s-a obţinut victoria şi duşmanul a fost respins.”

19 Comments

    • …sau doar glumeam.
      Esențialul îmi pare a fi, mai degrabă, faptul că ambele texte arată că victoria a aparținut turcilor, deși nouă la școală ni s-a spus că a fost invers.

    • Este normal ca cronicarii turcii sa o prezinte ca pe o victorie, un istoric nu cerceteaza si da calificative, numai pe izvoarele turcilor, ci toate izvoarele, toate sursele trebuie luate in considerare. dar chiar din texte turcul recunoaste cite ” greutati si necazuri” au avut.

    • Tin minte ca a fost o dezbatere pe tema asta, in historia daca nu ma insel. Ideea este ca pe moment, a fost o victorie romaneasca, in sensul in care inaintarea turcilor a fost respinsa. Insa, a fost o victorie nedecisiva, pentru ca neputand sa-si refaca fortele, Mihai a fost nevoit sa se retraga, parasind capitala.

      Eu cred ca moral a fost o victorie romaneasca, oprind inaintarea turceasca, ceea ce ei nu s-ar fi asteptat.

  • Dupa cronicarul Mustafa Selaniki, oastea islamica a castigat greu, in prelungiri, „cu ajutorul lui Allah”. Scorul pare sa fi fost un 5-4, discutabil.
    Conform Mehmed bin Mehmed, oastea islamica a castigat clar, cu 12-0, desi admite ca ghiaurii au jucat in inferioritate numerica („o ceata”, cum se exprima el).
    Cred ca trebuie consultat un cronicar neutru 😉

  • Dar serdarul Sinan care a reusit sa nu ajunga nici în rândul martirilor, nici în cel al gaziilor, cu câti dinti (în gura, nu în buzunar) s-a întors? Cronicarii nostri parca stiu ei ceva ceva, dar turcii pare-mi-se nu …

  • A fost vorba de o victorie romaneasca „la decizie” nu prin KO 🙂
    Daca insa avem in vedere raportul dintre cele 2 osti mult in favoarea turcilor victoria lui Mihai devine mai clara. In plus aceasta batalie are loc intr-un moment in care turcii ajunsesera la un apogeu al puterii lor militare in Europa, primele semnale ca pot fi invinsi fiind date de Mihai..
    Trebuie sa recunoastem insa ca victoria (esecul turcilor in campania respectiva) a fost obtinuta si datorita lacomiei turcilor, o parte din mercenarii turci vazandu-se cu prada bogata au fost mai preocupati sa treaca Dunarea inapoi cu ea, lasandu-l pe „maria sa serdarul” sa se descurce cu restul ostirii.

  • Istoricul medievist C.Rezachevici mi-a spus ca la Calugareni s-a dat o batalie de onoare. Mihai stia ca nu are nici o sansa nici sa il opreasca nici sa il intarzie prea tare pe Sinan pasa. Insa le-a tinut piept cateva ore otomanilor, cu ceva sacrificii (nu chiar minore) dand o asa numita batalie de onoare. Nu se facea sa lasi pe turci sa intre in Bucuresti si sa nu te opui un pic, chiar daca fara sorti de izbanda. Sinan pasa s-a razbunat cumplit, bombardand orasul din fortificatia construita de el pe dealul Radu Voda pana l-a facut praf (pe oras). A tintit mai ales bisericile, motiv pt care biserici ante 1599 sunt rarisime in Bucuresti (parca 2).

  • Mulţi dintre cei ce-şi spun părerea pe acest blog pun problema strîmb. Mai ales că Mihai nu şi-a pus în gînd să obţină victoria definitivă ci mai degrabă să provoace turcilor cît mai multe pierderi pentru a-i încuraja să părăsească cît mai repede ţara. Iar scopul şi l-a atins deşi, aşa cum spun toate istoriile noastre. El şi-a retras forţele în Transilvania afectate în mică măsură, fără a da bătălia decisivă care, avînd în vedere diferenţa numerică şi de înzestrare între cele două tabere, nu putea fi cîştigată de Mihai.
    Degeaba persiflează „istorici” precum Lucian Boia sau Marius Diaconescu rezultatul bătăliei de la Călugăreni, Mihai şi-a atins scopul. Era prea bun strateg să se angajeze într-o bătălie decisivă pe care nu o putea cîştiga. Important, şi mai valoros decît o victorie vremelnică era ca să-i producă inamicului pierderi cît mai mari care să-l umilească. Ca într-un război de gherilă.

    • Aveti dreptate. Iar desfasurarea ulterioara a evenimentelor a confirmat justetea strategiei lui Mihai. Ma refer la faptul ca, beneficiind de ajutor din Transilvania, i-a aruncat in cele din urma pe turci dincolo de Dunare.

  • Cum necum marele voievod Mihai Viteazu domnul tarii Romanesti ,de la gurile de varsare a dunarii pana la Carpatii cei semeti a pus bazele alaturi de marii inaintasi ai sai,a Romaniei mari . Cred ca nici un istoric ,profesor de istorie ,om simplu ungur nu isi contesta inaintasi .De aceea cred ca este meritorie faptele de arme ,nu numai al marelui Mihai Voda cat si tuturor acelora care prin sangele varsat ,a facut ca natia Romana sa fie o natiune de sine statatoare ,independenta si suverana .

  • Oricum fiecare știe ce înseamnă istoria…..
    Fiecare își vede avantajul sau ca nu exista situație intre doua părți fără avantaje si dezavantaje
    Ceea ce știm sigur si e veritabil faptul ca turcii erau o forța comparabila cu Rusia sau America din zilele noatre si cred ca ce au reușit ai noștri la timpul lor noi nu putem măcar sa ridicam un deget in timpul fraților forte copleșitoare din timpul nostru
    Indiferent de situație ei au reușit o performanța pe care istoria o recunoaște prin prezenta noastră ca nație si popor

Lasă un răspuns