Cum vede agenţia rusă Regnum istoria României şi istoria Basarabiei

Agenţia Regnum este una dintre agenţiile ruse care transmite destul de multe ştiri despre ce se întâmplă în Republica Moldova. De fiecare dată când vine vorba de Republica Moldova, Transnistria, Ucraina şi România, în ştirile Regnum se strecoare nişte precizări „istorice”. Asta ca să ştie tot cititorul care este adevărul. Redau mai jos una din aceste „precizări” preluată din acest articol, ca să ştiţi cum ne văd ruşii, să ştiţi cum este prezentată istoria românilor în presa de la Moscova. Pe scurt:

1. Basarabia a făcut parte din Rusia Kieveană, cea de pe vremea lui Rurik, secolul X-XI.

2. Termenul de „român” a apărut în secolul al XVIII lea, fiind o invenţie a unor învăţaţi transilvăneni.

3. România a apărut abia la 1880.

4. Limba română este diferită de limba moldovenească.

Mă întreb dacă vreunul din actualii absolvenţi de liceu ar fi capabil să contrazică argumentat tezele de mai sus. Până la proba contrarie vă las să vă delectaţi cu minciunile agenţiei Regnum.

 

Transnistria a devenit parte a Imperiului Rus în urma victoriei în războiul ruso-turc din anii 1787-1792 care s-a încheiat prin Pacea de la Iaşi dintre Rusia şi Turcia. În ceea ce priveşte originea istorică a acestui teritoriu, Transnistria a făcut parte din Rusia Kieveană, Marele Ducat al Lituaniei, Hoarda de Aur şi Hanatul de Crimeea. În anul 1924 teritoriul Transnistriei şi regiunile ucrainene învecinate au format Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Pe 28 iunie 1940 URSS a ocupat Basarabia care făcea parte din România din decembrie 1917 şi ca rezultat al aderării ei la RASSM s-a format Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Basarabia – al cărei teritoriu în mare parte alcătuieşte actuala Republică Moldova fără Transnistria, partea de sud a regiunii ucrainene Odesa ca şi Bucovina a cărei zonă nordică formează actuala regiune ucraineană Cernăuţi – a făcut parte în secolele X-XI din Rusia Kieveană, în secolele XII-XIII din principatul Galicia-Volhinia şi la mijlocul secolului al XIV lea a făcut parte din Moldova. Din a doua jumătate a secolului al XVI lea Basarabia s-a aflat sub jugul otoman şi a fost eliberată în 1812 de trupele ruseşti, iar prin tratatul de pace de la Bucureşti dintre Rusia şi Turcia din 1812 s-a alăturat Imperiului Rus. În anul 1775 Bucovina a devenit parte a Imperiului Austro-Ungar şi a rămas aşa până la împărţirea acestui imperiu din 1918.

Drept rezultat al înfrângerii Rusiei în Războiul Crimeei din 1853-1856, prin decizia Congresului de Pace de la Paris 3 judeţe din sudul Basarabiei, care făceau parte din Imperiul Rus au fost date principatului Moldovei, iar prin decizia Congresului de la Berlin din 1878 au fost înapoiate Rusiei. Principatele Moldovei şi Valahiei s-au unit în 1859 ca vasali ai Imperiului Otoman şi au devenit viitorul Regat al României, proclamat în 1881. Conceptele de „români”, „popor român” şi „limbă română” au fost create de lingviştii transilvăneni la sfârşitul secolului al XVIII lea în Transilvania care pe atunci era parte a Imperiului Austro-Ungar (limba moldovenească cu litere chirilice există încă din secolul al XVI lea, însă în Basarabia în anul 1989 a fost trecută la alfabet latin în vreme ce Transnistria a păstrat alfabetul chirilic original; alfabetul latin a fost introdus cu forţa în timpul ocupaţiei româneşti a Basarabiei în anii 1918-1940, 1941-1944).

Congresul de la Berlin din 1878 a recunoscut independenţa României căreia i-a fost acordată permisiunea să anexeze teritoriul Dobrogei, Insula Şerpilor (teritoriu al Ucrainei actuale) şi Delta Dunării, însă recunoaşterea Regatului României de către Germania şi Franţa s-a produs abia în 1880. În decembrie 1917 România a ocupat Basarabia, a cărei anexare nu a fost recunoscută niciodată de către Uniunea Sovietică. După revenirea Basarabiei la Uniunea Sovietică şi formarea RSS Moldova în 1940 România a ocupat-o în 1941 alături de alte teritorii ale URSS, care până la urmă au fost eliberate de Armata Roşie în 1944.

Conform actualei poziţii oficiale a României, împărtăşită de suporterii unionismului românesc, Moldova este „al doilea stat românesc”, moldovenii sunt „români” şi limba moldovenească este „română”. Conform recensământului oficial din 2004 alcătuit de Biroul Naţional de Statistică 2,2% din rezidenţii Republicii Moldova se numesc români, 75,8% se numesc moldoveni; 78,4% au spus că limba lor maternă este moldovenească şi 18,8% au spus că limba lor maternă este româna.

Punerea chestiunii de la Bucureşti în termenii că Moldova şi părţi din Ucraina ar fi „româneşti” este artificială de vreme ce identitatea românească a apărut după cea moldovenească şi formarea naţiunii române s-a produs în părţile actualei Românii – Valahia şi Moldova – în secolul al XIX lea când Basarabia făcea parte din Imperiul Rus şi Bucovina din cel Austro-Ungar. Dincolo de aceasta ocuparea acestor teritorii între 1918-1940 şi 1941-1944 încă serveşte drept pretext pentru ca Bucureştiul să îi declare pe locuitorii moldoveni ai acestor teritorii drept români şi să pretindă un grad de influenţă şi prezenţă în regiune.

 

9 Comments

  • Apoi, inca un detaliu important e ca Ministerul Educatiei Publice de la Sankt Petersburg a sprijinit, in 1827, publicarea unei carti scrise de un roman basarabean, in care sunt mentionati „opt sute de mii de Români, care locuiesc în Basarabia, aflătoare sub stăpânirea Rusiei”.
    http://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/01/04/gramatica-russasca-si-rumaniasca-inchipuita-de-stefan-margela-sankt-petersburg-1827/

    Toate aceste lucrari au darul de a le inchide gura diletantilor 😀

  • Aproape toate, deci fara ultima sunt adevarate!!! Damiane, tu la-i citit pe Grigore Ureche, ma refer la Letopisetul integral? Acolo scrie ca atunci cand au descalecat maramuresenii langa Suceava – despre care acelasi spune ca e un oras intemeiat de cojocarii unguri, caci in maghiara Sucs (de unde romanescul Suciu), n-au gasit decat un rus batran pe nume Itzco, parca, de unde numele localitatii invecinate Itzcani. Tot Ureche spune ca atunci pe teritoriul Moldovei erau multi rusi, „iar acum”, (adica pe la jumatatea secolului al XVII-lea) rusii si moldovenii erau juma-juma. Cat despre cuvantul Romania stii bine, sper, ca acesta a fost „inventat” de un grec pe nume Dionisie Philippide si se regaseste intr-o carte publicata de acesta la Leipzig, informatie care se regasea si in cartile tiparite in vremea nationalismului comunist. La fel de bine ar trebui sa stii ca adoptarea titulaturii Romania pt cele doua principate danubiene a fost primita cu ostilitate de Europa, indeosebi de lumea romanica, motiv pt care si astazi in majoritatea limbilor numele tarii noastre se pronunta incepand cu Ru(rou); Roumanie, Rumanien, Rumaenien, Rumunsko, Rumania etc.. Esti penibil, zau.

    • Nosferatule, tu l-ai citit pe Ştefan Gorovei? Acolo găseşti toate răspunsurile la spusele lui Ureche (cronicarii mai şi greşesc…) Numele de „Romania” nu a apărut la Philippide, e ceva mai vechi.

    • Nosferatule… cuvantul Romania nu a fost „inventat”. Bizantinii se numeau Romania, prin anul 1000, adica, teritoriu ocupat de romani (de la roma – romani cultural, noua Roma, fiind Constantinopolul, in acea perioada). Deci, mai documenteaza-te, ca nu suntem tocmai inventati. La caderea Bizantului, multi au emigrat din calea turcilor spre Italia, unde au declansat renasterea si spre nord, in Romania. Ideea de Romania, deci e veche si are legatura cu Roma, doar ca trece prin Bizant, intai. Deci, Romania e refugiul Bizantului, cu alte cuvinte, ca de-aia avem si numele respectiv, dupa 1000 de ani.

  • Dreptatea nu este pentru catei!

    Cat timp nu ne facem „curatenie in ograda” si nu devenim un stat puternic in regiune nu vom fi ascultati de nimeni si nu vom facem nimic, partea rea este ca timpul trece, iar comunitatile romanesti din teritoriile ocupate supuse fiind la tot felul de presisuni incep sa dispara.

Lasă un răspuns