Meniu Închide

De unde a apărut ideea cu tăbliţele de la Tărtăria şi prima scriere din lume

Îi voi dezamăgi pe mulţi când spun că o unguroaică a avut prima dată ideea să susţină că tăbliţele de lut inscripţionate cu diverse simboluri din Transilvania reprezintă o formă de scriere. Este vorba de baroneasa Zsofia Torma din Transilvania care a studiat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea situl arheologic de la Turdaş. Acolo a descoperit sute de tăbliţe de lut de tipul celor de la Tărtăria (iar Tărtăria este la o aruncătură de băţ de Turdaş).

În contextul exploziei de descoperiri arheologice şi descifrări ale unor alfabete uitate din epoca sa, Zsofia von Torma a lansat ideea că tăbliţele descoperite de ea la Turdaş ar purta şi ele o formă de scriere. Ipoteza a fost respinsă de arheologi vestiţi ai epocii, a urmat o dezbatere intensă, până la urmă nu s-a ajuns la o concluzie clară. (Detaliile dezbaterii şi ale istoriei sitului arheologic de la Turdaş le găsiţi aici, iar aici puteţi vedea imagini cu schiţe ale multor tăbliţe de lut inscripţionate de la Turdaş descoperite de Zsofia Torma).

Tăbliţe cu inscripţii de la Turdaş, descoperite de Zsofia Torma
Tăbliţe cu inscripţii de la Turdaş, descoperite de Zsofia Torma

Tăbliţele de la Tărtăria au fost descoperite în 1961 şi de atunci s-a construit o întreagă poveste în jurul lor, fiind oarecum ignorată Zsofia Torma, cea care a lansat prima dată ideea că tăbliţele neolitice din Transilvania ar purta o formă de scriere. Discursul din jurul tăbliţelor de la Tărtăria a fost inclus în teoria continuităţii poporului român (inutil din punctul meu de vedere). În primul rând nu prea poate fi vorba de o scriere, mai degrabă ar fi vorba de amulete cu simboluri magice. Şi chiar dacă ar fi vorba de o formă de scriere este imposibil să fie descifrată câtă vreme nu ştim ce limbă vorbeau fabricanţii tăbliţelor de acum 7.000 de ani (şi îmi vine greu să cred că va fi recuperată vreodată acea limbă). Apoi, foarte puţin promotori din România ai tăbliţelor de la Tărtăria ţin seama de faptul că tăbliţe asemănătoare au fost descoperite şi la sudul Dunării – în realitate avem de-a face cu o civilizaţie care a acoperit bazinul balcani al Dunării. Care civilizaţie a fost ştearsă din istorie de invaziile ariene (ale indo-europenilor) – aşa că e foarte greu de vorbit de o continuitate. Cu siguranţă a fost vorba de o civilizaţie neolitică avansată, cu legături comerciale extinse în bazinul mediteranean, cu o cultură şi o religie bine articulate, doar că această civilizaţie nu le-a putut ţine piept invadatorilor arieni înarmaţi cu topoare de bronz.

Revenind: promotorii tăbliţelor de la Tărtăria ca primă formă de scriere din România nu sunt singuri pe lume. Au colegi foarte dedicaţi în Ungaria. De exemplu, Friedrich Klara şi Szakacs Gabor susţin că scrierea de pe tăbliţele de la Tărtăria şi Turdaş seamănă foarte mult cu alfabetul secuiesc. Mai pe scurt: ungurii au venit în Transilvania înaintea ungurilor (detalii aici). Altă pierdere de vreme din punctul meu de vedere: Simon de Keza spune clar că alfabetul secuilor este în realitate alfabetul românilor.

 
[av_sidebar widget_area=’PB’ av_uid=’av-25e3qp’]


Alătură-te celorlalți 247 de abonați.

15 comentarii

  1. Ina

    Autenticitatea tăblițelor de la Tărtăria este contestată; în plus, și afirmația lui Simon de Keza „secuii s-au amestecat cu blackii folosind literele lor” poate fi eronată. Simon de Keza a scris Gesta la finalul sec. XIII, iar scrisul la care se referă a circulat pînă în sec. X. Dacă secuii ar fi deprins scrierea runică de la valahi, urme ale acestui scris s-ar fi găsit în teritoriile locuite de români- ceea ce nu s-a întîmplat. E posibil ca Simon de Keza să se fi referit la preluarea de către secui, prin intermediul populațiilor învecinate, a alfabetului latin, o dată cu impunerea lui de către Ștefan I-ul.

  2. Radu

    Ultima propozitie ar trebui spusa ca idee traznita a unui cronicar neinformat. Sa spui (precum Simon de Keza) ca runele turcice-secuiesti ar avea vreo treaba cu latinofonii (amestecati cu slavi) din Carpati e ca si cum ai zice ca suntem urmasi mai curand de cumani sau pecenegi (care, probabil aveau si ei vreo scriere runica) :)

  3. Toto

    Ce au luat sigur secuii de la români sunt porţile sculptate de lemn de la intrarea în curtea casei. Orice-ar fi ei, de unde-or fi, nu pot spune ca aveau cultura lemnului si a porţilor monumentale (să vedeţi acum prin CV şi HG). Încet, încet o să spună că de la ei au luat maramureşenii tehnica asta. Başca, mulţi au şi ochi albaştri (tipic pentru populaţiile din Asia). Dac-ar învăţa mai bine româneşte, ar fi chiar simpatici…

  4. Pingback:Ce au scris ieri liderii de opinie din România despre politică, economie și viața noastră | Blogul lui Ilias Papageorgiadis

  5. Gh. N.

    “Un studiu de foarte mare amploare s-a desfăşurat în urmă cu mai bine de 70 de ani. Peste 18.000 de mii probe de sânge recoltate din Transilvania. Mai precis, din fostele judeţe Ciuc, Odorhei, Trei Scaune şi Mureş. Grupul ţintă: români, secui, maghiari, germani, dar şi alte etnii.”

    Această măsurare biologică şi matematică, avea să concluzioneze câţiva ani mai târziu dr. Râmneanţu, după închierea cercetării şi a studiului atent al probelor de sânge prelevate în Ardeal, este rezultanta unui număr de analize fără precedent de mare în întreaga literatură şi ne dovedeşte fără putinţă de contestare că originea etnică a locuitorilor numiţi azi secui, este identică cu a românilor.”

    ”La români, media indicelui sangvin este între 2,20-2,00…Originea etnică a românilor din SE Transilvaniei este identică cu a românilor moţi, cu a românilor din Transilvania în general şi a românilor din Vechiul Regat.”

    ”Secuii din judeţele Ciuc, Odorhei, Trei Scaune şi Mureş, afirma Râmneanţu, au acelaşi indice biologic, neexistând diferenţe însemnate între indicii lor….Indicele lor este de 2,11, identic cu al românilor din SE Transilvaniei şi ceva mai scăzut decât al românilor în general…

    Uşoara influenţă uralo-altaică în compoziţia sangvină a românilor secuizaţi, ne face dovada din punct de vedere demografic, că secuii au venit în număr foarte mic şi că în cele mai mlte localităţi au venit probabil numai bărbaţi care, de la primele generaţii, au fost absorbiţi în masa românilor care le-au dat sângele, în schimbul limbii maghiare…” http://foaienationala.ro/fundaia-rockeffeler-interesat-de-studiile-sangvine-din-transilvania.html

  6. marian

    Cine a studiat istoria (serios, fara prejudecati sau patima) isi da seama de imposibilitatea refacerii realitatii de acum cateva mii de ani. Deci, mult succes, mai departe, domnule George Damian!

  7. bogdan

    Habar n-ai despre ce vorbesti, cu „invazia indo-europenilor”.
    Citeste cartea The Discovery of India a primului prim-ministru al Indiei, Pandit Jawaharlal Nehru.
    In ea scrie negru pe alb ca arienii indieni au venit din zona Marii Negre, SI NU INVERS CUM AI VREA TU SI ALTII CA TINE!

  8. Aeleden

    Se pare că acea cultură care folosea scrierea-Tărtăria se întindea pe două continente, deoarece însemne de pe tăbliţeţe-Tărtăria se regăsesc pe nişte artefacte de pe continentul american, ce pot fi mai vechi decât cei 7500 de ani ai tăbliţelor de la noi. Ca să nu scriu prea mult găsiţi amănunte aici
    https://biransblogblog.wordpress.com/…/subiectul…/

Dă-i un răspuns lui ZaborskyAnulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.