Despre Basarab ”Cumanul”, cu multe poze

Matei Cazacu inventariază 9 surse scrise contemporane care îl denumesc pe Basarab ”olah” – român, dar Neagu Djuvara flutură din mână, se uită la doar două din acestea și insistă că Basarab a fost cuman.

Și cum mulți vor poze când vine vorba de istorie, am zis să abordez problema Basarab ”Cumanul” dintr-un unghi de acest gen. Însă înainte de poze este obligatorie niște plictiseală cu vorbe.

Un grup de cumani au trecut la catolicism la Milcov prin 1227, în 1238 se refugiază în Ungaria de frica mongolilor, nu le sunt de mare folos ungurilor în luptele împotriva acestora. Însă cumanii devin în această perioadă un element în echilibrul de putere din Ungaria: aflați de partea regelui care le-a acordat pământuri și privilegii, cumanii luptă împotriva marii nobilimi alături de suveran în numeroasele războaie civile ale epocii.

În 1278 (la 50 de ani de la creștinare!) se pune problema aderenței reale a cumanilor din Ungaria la catolicism. Conform documentelor din epocă, principala ocupație a cumanilor în Ungaria era să-i jefuiască pe creștini, să-i transforme în robi și să-i scoată la vânzare.

Mai apare o problemă: hainele purtate de cumani, mustățile lăsate să crească lungi și tunsoarea (își rădeau creștetul capului, restul părului îl lăsau lung și îl împleteau în codițe). Portul exterior semnifica păstrarea vechii religii șamanice aduse din stepele Asiei și adoptarea de formă a creștinismului. Haina îl face pe om.

Regele Ungariei Ladislau Cumanul alege în vremea asta să se dea de partea neamului din care provenea mama lui: se îmbracă și tunde ca un cuman, își ia mai multe concubine cumane (cea de căpetenie Aydua era numită de catolici ”o viperă otrăvitoare”), se împerechează cu concubinele în public (avea 20 și ceva de ani), își închide nevasta catolică într-o mănăstire, își scoate sora cu forța din altă mănăstire și o mărită cu un prinț ceh, bântuie alături de cumani pe veșnicele plaiuri ale vânătoarei și în general face ce îl taie capul fără să țină seama de părerile episcopilor catolici.

Baronii unguri fideli Bisericii Catolice îl aduc în Ungaria la începutul anului 1290 pe Andrei Venețianul (fiul unui bastard al regelui Andrei al II-lea), în vară Ladislau Cumanul este ucis în tabăra pe care o avea în comuna Toboliu (Bihor) de trei cumani, cel mai probabil asasini plătiți. Papa de la Roma poruncește să se afle dacă regele Ladislau Cumanul a murit creștin – și poate să fie înmormântat într-o biserică.

Vă dați seama de nivelul real al convertirii cumanilor la catolicism în 1290: concubine cu acuplări în public, umblat trelea prin țară cu tabăra de corturi ca în Asia Centrală, episcopi arestați, păstrarea portului tradițional etc. Cel mai probabil ritualurile șamanice erau la ordinea zilei în taberele aflate în afara supravegherii preoțești. Ei bine, Neagu Djuvara încearcă să ne convingă că din rândurile acestor cumani ”catolicizați” s-a coborât în Țara Românească Negru vodă aka Tochomer aka Toq-Tamir, catolic convins care a înființat un stat, în loc să jefuiască tot ce-i ieșea în cale.

Și acum pozele.

Cronica pictată de la Viena face diferențe bine delimitate între personaje în funcție de origine în cadrul imaginilor. Cumanii sunt redați în costumul lor tradițional (pălărie conică cu margini răsfrânte, caftan până la pământ), separat de cel al cavalerilor unguri înzăuați după moda apuseană, precum în scena de luptă de mai jos.

cronica-picta-lupta-cumani-2

Regele Ladislau Cumanul se distinge în galeria regilor maghiari: toți sunt redați fie pe tron cu însemnele regale, fie în armură – el însă este reprezentat în costum tradițional cuman – coroana suprapusă peste pălăria conică.

cronica-picta-regele-ladislau

Scena asasinatului din tabăra de corturi face la fel diferența de costum:

cronica-picta-regele-ladislau-mort

Și acum să ne uităm puțin la costumele valahilor din bătălia de la Posada:

cronica-picta-lupta-basarab-1

Majoritatea luptătorilor valahi poartă căciuli și sarici de oaie, iar la trei dintre ei vedem mânecile cămășilor brodate cu fir roșu – cred că este cea mai veche reprezentare a unei ii românești. Valahii sunt valahi, cumanii sunt cumani, și ungurii sunt unguri.

cronica-picta-lupta-basarab-2

Într-o altă reprezentare a bătăliei de la Posada vedem mai clar că pe lângă valahii cu ii și sarici de oaie apare un cavaler în armură și tunică, alături de alții cărora li se văd doar tunicile. Boieri înarmați conform tehnicii occidentale, nu precum cumanii.

Avem și o reprezentare a unui boier valah, venit în solie la regele Carol Robert de Anjou.

cronica-picta-sol-valah

În mod clar boierului valah îi este recunoscut statutul de nobil: poartă o tunică cu centură și în mâna stângă un coif. Nici o asemănare cu cumanii din imaginile de mai sus. Dacă printre valahii lui Basarab ar fi fost cumani, aceștia ar fi fost reprezentați cu siguranță – așa cum sunt în numeroase alte miniaturi din Cronica pictată de la Viena.

Revenind la catolicizarea cumanilor: descoperirile arheologice consemnează cu precizie desfășurarea procesului de creștinare. Până pe la 1300 mormintele nobililor cumani din Ungaria nu se deosebesc cu aproape nimic de cele ale nobililor cumani din stepele Asiei. Nici o urmă de creștinism în mormintele cumane pentru primii 100 de ani de la creștinare: animale sacrificate (cai, câini, oi), arme și armuri, tumuli. Abia după 1300 încep să dispară din morminte, treptat, urmele ritualurilor șamanice – care rămân prezente în mormintele cumane din Ungaria până spre 1500. Arheologia confirmă izvoarele scrise: cumanii au devenit catolici în cadrul unui proces de 200-300 de ani, de la 1227 până la 1500.

Să comparăm mormântul unui șef cuman de pe la 1300 din Ungaria, înmormântat sub o grămadă de pietre, alături de un cal și un câine cu mormântul prințului român de la Curtea de Argeș din aceeași perioadă (datarea Wikipedia este greșită, analiza recentă îl plasează spre 1310), înmormântat într-o biserică, purtând o tunică pe a cărei nasturi era reprezentată stema nobiliară a familiei, cu o diademă pe frunte și inele cu inscripții creștine pe degete. Sau comparați-l pe nobilul cuman de sub grămada de pietre cu cneazul Balea din Transilvania care la 1313 ridica o biserică ortodoxă și avea preoți care știau să scrie și să citească.

Sau să-l comparăm pe șeful cuman din Rusia care înaintea bătăliei urla ca nebunul la lună, fiind mulțumit când i-au răspuns urlete de lupi – semn șamanic al unei victorii – cu negocierile duse de Basarab în scris și planificarea bătăliei de la Posada. Sunt niște diferențe.

Tags from the story
,

28 Comments

  • Iorga a fost un mare istoric, dar a scris mult si nu avut timp sa aprofundeze toate momentele istoriei noastre. Si-a manifestat dubiile cu privirea la originea pamanteana a Basarabilor, iar aceasta bresa a fost exploatata de Djuvara, si a preluat teoria romanizarii, desi la o cercetare cat de cat atenta e cert ca niciuna din ele nu rezista.

  • monstruoasa coalitie care l-a indepartat pe Alexandru Ioan pentru faptele lui cele mari, nu pentru scaderea omeneasca in care tot ea l-a azvarlit, a stimulat tacit lichelismul si tot ceea ce ne scadea. Acelasi interes il aveau si imeperiile din jur, Eminescu a fost una din victime. Asa se si explica modul in care au fost primite o serie de atitudini si scrieri bine-documentate, pentru a nu ne referi la monumentala opera a lui Densusianu care deschidea un drum. Cu timpul, o parte din concluziile lui Densusianu au fost confirmate arheologic, vezi arealul de raspandire al vechilor culturi si realizarile unora, cat stim pana acum.

  • Alexandru Ioan a fost inconjurat de clasicii literaturii române, o parte scosesera DACIA LITERARA. S-ar putea spune ca in fruntea lor a fost Vasile Alecsandri, marele strateg al Unirii de la 1859, al fondarii Academiei, asezarii temeliei teatrului românesc si are si alte merite de exceptie printre care îndeplinirea unor misiuni secrete care au impiedicat destramarea Principatelor Unite. Tot el a consacrat cumva traditia de aplecare asupra literaturii populare pentru uriasii scrisului românesc. Generatia pasoptista a pus bazele României moderne nu prin prosternare in fata Apusului, ci printr-o preluare inteligenta si adaptare a unor institutii. Flacara aceasta nu a putut fi stinsa datorita mai ales, ghiciti cred, uriasi ai scrisului românesc pe care i-au urmat masele largi, cum au fost Cosbuc sau Goga. Sa ardem etapele si sa ne aducem aminte, pentru o clipa, de impactul urias pe care l-a avut ,,Cel mai iubit dintre pamanteni,, al lui Marin Preda, scriitor pe care multi il vor ingropat, ca si pe A Paunescu, dincolo de orgoliile lui omenesti. Parca lucrurile incep sa se lege.

  • Nu au fost doar articolele de o luciditate unica a lui Eminescu, ci asa cum banuiti si ale majoritatii clasicilor literaturii române. Caragiale a abordat problema altfel, avea un alt …stil. A baut cu ei, ba si-a deschis si doua berarii, apoi i-a ,,tradat,,. La inceput au ras, iar când s-au trezit din betie au inceput sa-l urasca si i-au facut viata un calvar pana când a fost nevoit sa se expatrieze, sa se stabileasca la Berlin. Fireste, atunci ticalosia unei categorii anumite nu prinsese un asemenea cheag, desi…

  • Nicolae Iorga este primul care face referire la originea cumana a lui Basarab in „Imperiul cumanilor si Domnia lui Basaraba. Un capitol din colaboratiunea Romano-Barbara in Evul Mediu” aparuta la Academia Romana,Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tomul VIII, Mem.3 in 1928. In aceasta expunere Iorga spune clar : „peste Romaniile noastre deci, ei ( cumanii) au putut suprapune o organizatie de caracter imperial, luata din Estul asiatic al Monarhiei divine. Pentru ca judetele si ducatele romanesti sa iea un avant- si el a fost extraordinar de rapede, ca al unei puteri in sfarsit iesite de supt o comprimare indelungata ( asa au facut Muscalii iesind de supt Tatari)- , a trebuit elementul de acoperire sa se stramute caiurea”.
    Al doilea care reia ipoteza ca Basarab e hertog, supus al coroanei maghiare si cuman de origine este istoricul roman Pal Binder. Neagu Djuvara reia ipoteza lui Iorga pe care o dezvolta si o argumenteaza. George Damian nu-si permite sa aduca critici la adresa lui Iorga ori a lui Binder, pe de o parte ca nu mai sunt in viata, pe de alta parte ca trebuie sa aduci contraargumente, in schimb are o mare placere de „a se da” la Neagu Djuvara. Ba mai mult, George Damian ignora demersurile lui Iorga si Binder si spune ca (intr-un comentariu mai vechi) : „o mică notă: originea cumană a Basarabilor era susţinută doar de istorici maghiari, precum Fachidiot-ul Racsony sau Andrei Veress”. E adevarat ca Binder e si el maghiar, dar ramane initiatorul ipotezei : Iorga, Djuvara nu face decat sa reia, asa cum o spune, treaba neterminata de Iorga si sa o termine, adica sa demonstreze originea cumana a lui Basarab, nu numai numele pentru ca nu numele este acceptat de o serie de istorici ca fiind cuman, nu si originea.
    George Damian ii reproseaza lui Djuvara ca rastalmaceste lucrurile, dar acelasi lucru il face si el prin omisiune. Acum vine cu interpretarea data de prof.Cazacu imaginilor din „Cronica pictata de la Viena”. Maghiarii spun insa altceva de imaginile prezentate de prof.Cazacu si asta aflam dupa :
    http://aranyliliom.lapunk.hu/?modul=oldal&tartalom=145007
    Oare cine il alearga, in imaginea de mai jos, pe Carol Robert de Anjou ? Tatarii sau cumanii ?
    https://ovidiupecican.files.wordpress.com/2010/04/tatari.jpg
    E Carol Robert sau e regele Bela al IV lea ? Nu conteaza!Revenim la Batalia de la Posada, asa cum apare ea in cronica pictata, si vedem si palaria unui cuman sau tatar printre participantii la batalie.
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Bătălia_de_la_Posada#/media/File:Chronicon_Pictum_P0143_A_posadai_csata1.JPG
    Apoi aflam ca profesor Cazacu a formulat mai inainte ipoteza ca personajul cu caciula tuguiata este …. Basarab. Daca ma uit cu atentie observ cum luptatorii cu ochii oblici sunt in dreapta si valahii in stanga, ma rog o iulzie optica.
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_I#/media/File:Chronicon_Pictum_P0143_A_posadai_csata1.JPG
    George Damian nu vorbeste nimic de mormantul „ciudat” de la Curtea de Arges in care apar cateva elemente „ciudate” : crucea cathara,sigiliul solomonic, arborele cunoasterii, simbolul mortii si invierii. Nimeni nu a reusit sa explice de ce a fost vandalizat mormantul, evident ca se distrugea dovada ca cel care odihneste acolo era orice, in afara de roman.
    Ca Basarab nu are nicio treaba cu Radu Negru Voda Intemeietorul o spune foarte clar Letopisetul Cantacuzinesc : „Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrulvoievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: rumâni, papistași, sași, de tot féliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țară noao. Întâi au făcut orașul ce-i zic Câmpul Lung. Acolo au făcut și o bisérică mare și frumoasă și înaltă. De acolo au dăscălecat la Argeș, și iar au făcut oraș mare și ș-au pus scaunul de domnie, făcând curți de piiatră, și case domnești și o bisérică mare și frumoasă. Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii s-au dat pre supt podgorie, ajungând până în apa Siretului și până la Brăilă; iar alții s-au tins în jos, preste tot locul, de au făcut orașă și sate până în marginea Dunării și până în Olt.
    Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea ce era mai nainte preste Olt s-au sculat cu toții de au venit la Radulvodă, închinându-se să fie supt porunca lui și numai el să fie preste toți. De atunce s-au numit de-i zic Țara Rumânească, iar titulușul domnului s-au făcut precum arată mai jos: „V Hrista boga blagoveanomu blagocestivomu i Hristo liubivomu samoderjavnomu, Io Radul Negru voevod bojiiu milosti gospodariu vseia zemli Ungrovlahiskiia za planinski i ot Almaș i Fagăraș herțegu” . Acestea să tâlcuiesc pre limba rumânească: „Întru Hristos Dumnezeul cel bun credincios și cel bun de cinste și cel iubitor de Hristos și singur biruitor, Io Radul-voievod, cu mila lui Dumnezeu domn a toată Țara Rumânească dentru Ungurie dăscălecat și de la Almaș și Făgăraș herțeg”
    D-le George Damian nu credeti ca ar trebui sa va puneti de acord cu prof.Cazacu daca personajul cu caciula cumana, din scena https://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_I#/media/File:Chronicon_Pictum_P0143_A_posadai_csata1.JPG
    este sau nu este Basarab, mai ales ca se si mentioneaza numele lui.
    Referitor la teoria cumana a lui Neagu Djuvara ea nu afecteaza cu nimic istografia noastra, Basarab i-a urmat la domniei romanului -herzog- Radu Negru Voda din Fagaras, asa cum o spune indirect letopisetul Cantacuzinesc.
    In cronica pictata de la Viena este reprodusa inclusiv schimbarea hainelor si armurii regelui Carol Robert de Anjou. Mai jos este imaginea regelui in batalia de la Rozghony
    https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Rozgony#/media/File:Rozgony_Battle.jpg
    si „caderea regelui” la Posada
    https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Posada#/media/File:Chronicon_Pictum_P0143_A_posadai_csata1.JPG

    • 1. Discuția din interbelic cu privire la originea cumană a lui Basarab este mult mai amplă și conține mult mai multe articole și comunicări academice, în afară de cea atât de iubită de Djuvara a lui Iorga. Ce nu înțeleg este de ce Djuvara nu a inventariat cum trebuie această discuție – poate pentru că nu convine tezei lui? – când o să am timp și chef poate fac eu asta. Iorga a renunțat în lucrările sale la ”teza cumană” tocmai în urma acestei dispute care a cam lămurit lucrurile și a trasat principalele direcții de discuție și cercetare (multe din ele ocolite cu lipsă de eleganță de Djuvara).
      2. Nu înțeleg legătura dintre linkuri și afirmații, este nebuloasă. Dar sunt necesare niște precizări În imaginile care redau bătălia de la Posada din Cronica pictată de la Viena nu apare nici o pălărie cumană. Nu sunt de acord cu teza lui Matei Cazacu, căciula țuguiată de blană apare și la alte personaje, nu toate pot fi Basarab.
      3. Nu m-aș repezi cu concluzia să spun că un mormânt a fost vandalizat din motive politico-religioase în urmă cu 700 de ani. Poate a fost vandalizat în 1611 de mercenarii lui Gabriel Bathory care au jefuit și distrus toate bisericile din Țara Românească?
      4. Cronica Țării Românești, cel mai dibaci argument anti-Djuvara. Să facem un rezumat: Negru vodă aka Tochomerius aka Toq-Tamir, tatăl lui Basarab coboară de la Făgăraș la Câmpulung. Și apoi vin la el BĂSĂRĂBEȘTII DE PESTE OLT! Hopa! Deci Basarab ”cumanul” era de peste Olt?!? Și Negru vodă cum mai este cuman, tată al lui Basarab? Cine e cumanul și de unde vine? Dar nu ne putem aștepta de la Djuvara să ne explice neconcordanțele acestea, pentru că ar însemna să intre în discuția care susține că Negru vodă și descălecarea Țării Românești sunt invenții târzii, de secol XVII când se încearcă imitarea mitului descălecător din Moldova. Or Djuvara fuge de discuția asta ca rumânul de impozite.
      5. Rostul ultimelor linkuri rămâne la fel de nebulos.

  • Discutia e aproape amuzanta fiindca in acea perioada au existat vreo 8 Valahii in Balcani si nu numai, cu cea Mare a Asanestilor. Maghiarii au stabilit un cap de pod apostolic (!) in Panonia pe care l-au largit cu sprijinul papalitatii care a colonizat podisul cu populatie saraca din Apus. Cumanii si pecenegii au contribuit, e adevarat, la intarirea regatului oarecum maghiar. Dar un corp de oaste cuman a fost si in solda Asanestilor, cum a spus Damian nu se omorau dupa catolicism. Ungurii au fost mai multe secole in razboi nu doar cu cele trei Valahii Tari Românesti, s-au ciocnit si in nord si in sud de români. Regatul oarecum maghiar era sters de valahi fara sprijinul masiv al papalitatii si Apusului, paradoxal… iar asta s-a intamplat cam tot timpul. Singurul Negru Voda despre care aveam informatii sigure ca nu a fost mit a fost cel al carui stat s-a intins din Croatia pana adanc in Transilvania. La un moment dat, Mircea emite un titlu de domnie in care apare stapan si Domn SI peste Cumania Mare/ Alba si peste valahii sud-dunareni pana la Burgas, adica Tara lui a fost, la un moment dat, mai mare decat tarisoara de azi.

  • E bine sa coroborati datele pe care le aveti cu ale fratilor nostri din jurul României, fiindca au destule saituri si bloguri, ba si ale românilor care au scormonit o viata, cum au fost Cristea Sandu Timoc sau Gheorghe Buzatu, adevaratele voastre repere, ale celor care sunteti români si nu caiafe sau milogi la portile celor mari.

  • Astia v-au mintit tot timpul, ne-au trimis ravase din lumea lor porcina. Ascendentul pe care l-au avut traco-dacii, in lumea antica, a fost mostenit de valahi cam peste tot, fiindca in aproape toate regatele si formatiunile slavilor din Balcani, valahii au avut drepturi si privilegii largi, ca o recunoastere a ceea ce slavii au vazut ca sunt, dar si ca o recunoastere a faptului ca românii pe care i-au gasit sunt pamanteni de când lumea. Acest lucru este probat de DOCUMENTE, vizibil in HRONICI, la fel s-a intamplat si cu valahii din Valahia Austriei imperiale despre care nu se sufla niciun cuvant, dar in care privilegiile acelor ciobani demni au fost similare cu cele acordate in tarziul vremii nobilimii maghiare. Ca unii dintre acesti ciobani au fost eruditi sau mari razboinici …e deja alta discutie.

    Era o vreme si un timp, in tarziul altei vremi, când Imperiul Otoman era stapan peste pamanturi intinse si peste pamanturi pe care nu le calca niciodata, de teama fantasmelor si a ,,duhurilor rele,,. Asemenea fantasme trecusera si pe langa Bolintineanu, in goana cailor, ca o parere. CANDVA in Balcani: treceau femeile aromânce, incinse cu pistoale si flinte, cu profilul taiat in piatra din care se trageau. INTELEGETI?

  • Cand a retractat Iorga ce a spus in 1928?
    „Discuția din interbelic cu privire la originea cumană a lui Basarab este mult mai amplă și conține mult mai multe articole și comunicări academice, în afară de cea atât de iubită de Djuvara a lui Iorga”. Asta este precum mentiunea :” cei patru apostoli erau trei: Luca si Matei”. Cine mai era in afara de Iorga in perioada interbelica? Nu vorbim de cei care sustineau ca etimologic numele de Basarab, Basaraba este cuman sau peceneg .
    In istografia noastra despre orginea cumana a lui Basarab se pronunta Iorga si Binder inainte de a veni Djuvara . Despre etimologia turcica a numelui de Basarab(a) s-a pronuntat in ultima vreme si istoricul Madgearu care-si formuleaza propria teorie.
    Fiecare link are logica lui. Cel cu trimitere la maghiari arata cum interpreteaza ei imaginile comparativ cu prof.Cazacu, apoi secenele cu Batalia de la Posada prezinta doua imagini asemanatoare. In cea in care este mentionat Basarab apare si personajul cu palaria cumana pe care prof. Cazacu, mai demult, l-a considerat Basarab. Cand o sa am chef o sa caut in colectia Magazin Istoric pentru ca mai este o mentiune acolo la prezenta lui Basarab in Cronica Pictata de la Viena si acelasi personaj este indicat. De ce am insistat cu imaginea regelui Carol Robert de Anjou in cele doua batalii? In batalalia de la Rozghony il vedem pe Regele Carol in fruntea armatei, in Batalia de la Posada vedem „moartea „regelui , dar numai in imaginea in care apare si Basarab cu caciula cumana tuguiata , respectiv avem relatarea despre schimbarea hainelor regelui. Analizand cele doua imagini ale bataliei vedem ca, pe langa regele Carol fugind, comun in ambele imagini, mai apare si un comandant, dar numai in cronica cu personajul cu palarie cumana se mentioneaza prezenta lui Basarab si ironie „caderea regelui”. Se pare ca aceste mici detalii de interpretare au scapat si prof. Cazacu care nu este preocupat decat sa infirme prin orice mijloace teoria lui Djuvara, la nevoie poate sa retracteze ca personajul cu caciula cumana nu este Basarab si ca s-a inselat.
    Referitor la mormant avem descrierea initiala care nu vorbeste de un mormant vandalizat, dimpotriva vorbeste de un mormant intact, ba mai mult mormantul a fost ascuns sub mai multe straturi de pietris De ce oare ? Nu conteaza, ideea este ca ipoteza dvs. cu vandalizarea mormantului in vreme de restriste nu se sustine.
    Cronica Tarii Romanesti spune ca Radu Negru era roman, era herteg (avea si el Hertegovina lui), era supus coroanei maghiare si a descalecat peste munti. La el a venit Basaraba cu boierii de s-au inchinat. Spune cumva ca Basarab era fiul lui Radu Negru Voievod? Basarabestii erau un fel de sefi de peste Olt, acest lucru nu exclude originea lor cumana sau pecenega care dupa moartea lui Radu Voda au pus mana pe tron si au avut grija sa-i ascunda bine mormantul, mormant de rit latin cu influente khazare si nu grec. Ciudat nu?
    Istoricul Madgearu a gasit mentiuni ale numelui Basarab in Valea Tarnavelor (sec XIV) ca sa nu mai vorbim ca in zone izolate, precum Tara Lovistei, abunda toponimele de origine cumana si pecenega -satele : Boisoara, Caineni, Gaujani si numele de familie : Alaman, Coman,Buga,Baragan,Berindei etc. si iata ce mai zice istoricul Madgearu intr-o expunere: „Având în vedere probabila origine pecenegă a numelui voievodului fondator al statului care s-a format în Argeş, precum şi numele tatălui său Tocomer, care este tot de origine türcică, putem lua în considerare posibilitatea existenţei unui aport al familiilor de grăniceri pecenegi la geneza acestui stat”. Madgearu spune ca Basarab nu este de origine cumana ci pecenega- biseni (latina), respectiv besenyo (maghiara), o spune oarecum voalat – „putem lua in considerare posibilitatea existentei unui aport al familiilor de graniceri pecenegi la geneza acestui stat”. Sa vina cumva din silva Blacorum et Bissenorum ? Ne va lamuri cu alta ocazie istoricul Madgearu cand va avea si el timp si chef.
    In concluzie avem teoria cumana a lui Djuvara si teoria pecenega a lui Madgearu, cu juma de gura, cu privire la originea etnica a lui Basarab I , mai avem imaginea personajului cu ochii oblici si palarie cumana/tatara care asista la Batalia de la Posada din Cronica Pictata de la Viena,imaginea, cam (ne)mongoloida, a lui Basarab de la Curtea de Arges si mormantul „nebulos” (aici este nebuloasa d-le Damian, nu in linkurile mele), mormant care in nici un caz nu este al vreunui fiu ratacit al lui Basarab I, este mormantul lui Radu Negru Voda!
    Dan Alexa chiar le spunea istoricilor nostri sa arunce si o privire pe Codex Cumanus sa se dumireasca un pic cu limba cumana inainte de a sari la gatul secularului Djuvara asta ca sa nu se acopere de ridicol ca prof . Cazacu cu lingvistica.
    Sper ca data viitoare sa-l lasati in pace pe Djuvara si sa-l combateti, cu mai mult succes decat acum, pe Madgearu si teoria sa pecenega cu privire la Basarab, asta daca o sa aveti timp si chef.
    Nu v-ati plictisit sa il tot acuzati pe Djuvara cand practicati acelasi „sport ” (interpretarea surselor istorice, ducerea in ridicol a expunerii lui Iorga, neglijarea expunerii lui Binder, tacerea asupra ipotezei pecenege a lui Madgearu ) ?
    P.S Astept de multa vreme din partea lui George Damian un comentariu cu privire la originea etnica a lui Mihai Viteazul,un comentariu original nu ca prof. Cazacu a facut si a dres. Atata timp cat prof.Cazacu a depasit in „resbelul” cu Djuvara limita limbajului decent, academic si s-a comportat ca alde Roxin, orice aducere in discutie a „eforturilor” sale mi se pare lipsita de etica si de bun simt fata de un intelectual secular. Raspunsul lui Djuvara a fost o mostra de finete pe care urmasul urmasului salbaticului de cazac nu a priceput-o, drept dovada aceasta „zbatere” de a demonstra ce? Ca atunci cand a spus ca personajul cu palarie e Basarab si ca acum palaria nu mai e cumana, e tuguiata si ca cumanii purtau un costum diferit si ca Basarab e ruman, robabil get,dac. Asta o stim si fara sa ne explice d-ul prof.Cazacu (ca doar de asta era numit Regele Ladislau Cumanul) si mai stim ca palaria lui Basaraba nu e romaneasca iar personajul e cam mongoloid. Sa inteleg ca atunci cand a afirmat ca Basarab este cel cu palarie tuguiata a fost prost si acum s-a desteptat si ia mai desteptat si pe altii ? Altceva mai bun nu aveti d-le Damian?

    • 1. Iorga nu avea nevoie să retracteze cele afirmate într-o comunicare – cum s-ar zice în ziua de azi ”work în progress”.
      2. Așteptați articolul meu, chiar există îndestui autori și articole. Sau puteți merge la biblioteă să vă lămuriți.
      3. Nu cunosc detalii despre mormântul de care vorbiți.
      4. Când am 9 surse contemporane care îmi spun ”Basarab valahul” discuțiile despre originea etnică a personajului devin pierdere de vreme.
      5. Dan Alexe este lingvist, l-am prins cu sursele în vine și nu aș pune mare preț pe interpretările lui istorice.
      6. Restul deja nu mă mai interesează.

  • Papacostea care- l sprijina pe Djuvara sa se fi sclerozat si el? Apoi Muresan tot combatandu-l pe Djuvara a venit, cu documente, ca Basarab a fost un Imperator – L’Impero del Gran Basarab ale origini del idea imperiale romena. Adica a facut din Basarab ditamai Imperatorul caruia i se datoreaza decaderea Hoardei de Aur. Daca l-a combatut alaturi de prof.Cazacu pe Djuvara si vine si cu documentele de la Tarul Dusan citire D.I Muresan e de-ncredere! Papacostea si Madgearu sunt si ei, alaturi de Djuvara, antiromani.
    Poate ii explicati d- lui Muresan cum sta treaba cu Hoarda de Aur si cu Hoarda lui Nogai pentru ca, preocupat fiind de Imparatul Basarab, o considera a fi una si aceeasi, n-ar strica sa-i spuneti ca Timur Lenk i-a dat lovitura de gratie Hoardei si nu cumanul/ pecenegul Basarab.

    • Când spui „Madgearu” te referi la Alexandru Madgearu?
      Nu ştiam că e simpatizant al teoriei originii cumanice a lui Basarab.
      De unde ai aflat treaba asta?

  • Unii oameni urasc Romania. Sunt dovezi mai mult decat clare a ceea ce intentioneaza Djuvara secularul, sa faca. Cine e javra in tinerete ,ramane la fel si in batranete.

  • Io, de fapt, cred ca toti suntem urmasii cumanilor,pecenegilor,hunilor,gotilor,tatarilor,slavilor,ceangailor!
    Ce atata galceava?Suntem un neam aflat intro locatie nefericita,la momentul inoportun.Si ce?
    D-aia avem budele in fundul curtii?C-a fost Basarab cuman?
    Originea poporului roman e departe de-a fi devoalata.Conteaza cine suntem astazi,cata civilizatie putem absorbi,cum ne vad strainii,si,mai ales,sa invatam sa nu ne tradam aliatii !
    Ca,d-aia tragem acum,ca nemtii isi aduc aminte de august ’44!Aliatii inca nu,si d-aia avem vize pt.U.S.,desi suntem parteneri si avem baze militare americane la noi in tara!
    Orisice alta tara ar fi scapat de vize in secunda 2,nu si noi,oare de ce?Ca ne-a invatat basinosu’ sa sugem de !a licuriciul cel mare!
    Si ne mai intrebam de ce nu e in parnaie dupa toate nefacutele?Si nici saxobeat-udrea?Si nici pili-boc?

    • Când românii aveau budele în fundu’ curții, unde le este și locul, marii civilizați de astăzi aruncau hârdăul cu rahat în mijlocul străzii, se spălau maxim o dată pe an (ca să nu se îmbolnăvească) se pișau prin tufișurile Versaiului, inventau parfumurile din cauza duhorii insuportabile iar nobilii purtau peruci din cauza păduchilor, așa că mai lasă clișeele astea de 2 bani cu diferența de civilizație. Acum sunt unii cu căcăstoarea de aur și tot pute carnea pe ei, deși își dau cu tone de parfum….. Iar despre aliații trădați, alt clișeu penibil, ce vrei să spui? Că s-a gândit poporul român: ce nașpa ar fi să-i trădăm pe nemți și să ne dăm cu rușii ca să vizităm Siberia pe gratis! Parcă riga trădător era tot neamț, măcar după nume. Că doar n-o fi trădat răcanu’ de pe linia Iași-Chișinău!? Chiar și așa, ar trebui ca nemții să-i facă statuie regizorului de la 23 august, fără el făceau cunoștință cu Little Boy&Fat Man.

  • @ADD la istoricul Madgearu m-am referit, a venit cu „teoria pecenega” in 2005, cu 2 ani inaintea lui Djuvara. Expunerea lui o gasesti pe :
    http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/relatii%20interetnice%20in%20transilvania/6%20madgearu/articol1.htm
    Academicianul Ioan Aurel Pop spunea si el ca numele are rezonanta pecenega si nu cumana intr-un articol intr-o revista istorica, in timp ce istoricul Papacostea considera ca opinia lui Iorga,Binder si Djuvara este cea corecta fara a intra prea mult in subiect.
    Despre limba cumana se pot afla foarte multe lucruri din Codex Cumanicus cu care-i provoaca Dan Alexa pe istoricii Cazacu si Muresan.
    A inceput sa ma irite incapatanarea cu care George Damian , periodic, il ataca si jigneste pe Djuvara. Lucru devenit de ‘nteles odata ce afirma ca are 9 surse, la ce se mai lamenteaza? Nu-i inteleg rostul nici la aceasta expunere a interpretarii nu tocmai istorice a prof.Cazacu atata timp cat nu vrei sa comentam imaginile.Vedem ca daca le analizam vin in sprijinul lui Djuvara. Prof.Cazacu i-a atribuit personajului cu caciula cumana identitatea lui Basarab, atribuire de care George Damian se delimiteaza iar cele doua prezentari ale Bataliei de la Posada nu-l mai intereseaza pe masura ce ele nasc o serie de intrebari iar firava demonstratie a prof.Cazacu se naruie . Nu mi-a raspuns cu privire nici la fabulatiile facute de un alt mare contestatar, istoricul Muresan, cu privire la Basarab devenit Imperator si expunerea acestuia : ” L’impero del Gran Bassarab. Alle origini dell’idea imperiale romena”, https://firiweb.wordpress.com/2010/10/24/l’impero-del-gran-bassarab-alle-origini-dell’idea-imperiale-romena/ a promis ca o sa revina cu un articol beton, ceva de genul invincibile argumentum.
    Raman la parerea ca nu a citit expunerea lui Iorga, cel putin asa a lasat sa se-nteleaga cu trimiterea in derizoriu a comunicarii. Iorga nu era genul de istoric de a comenta doar de dragul de a comenta, ca sa se bage in seama pe la Academie sau de a face work in progress, era narcisist si nu-si permitea sa intre pe un subiect unde putea isca multe discutii in contradictoriu.

  • lucidu, marean, surena ..vai de mama voastra si de halul in care ati ajuns voi astazi !

    =ca pe daunatori va tine damian, ca tre si d-astia la gradina zoologica

    ps: mai trec, sa fiti cuminti si sa nu mai piliti cu dintii zabrelele custii):

  • D-le Surena va complimentez pentru modul in care mi-ati aprofundat teoria, ca intre confrati, dar se cuvine sa adaug ca Dan Alexa este fiul meu din prima casatorie.

    • Pentru Domnul/Doamna Surena
      Buna seara,
      Imi cer scuze ca intervin intr-un subiect despre care nu voi comenta in mod direct. Ma intereseaza parerea dvs in legatura cu cartea D-lui Djuvara „O scurta Istorie a romanilor povestita celor tineri”, in special in legatura cu partea lucrarii care trateaza perioada interbelica. Va rog respectuos sa-mi raspundeti scurt, in genul: „o parere buna”sau „proasta”.
      Multumesc frumos!

  • @ George Daniel imi place cum scrie Neagu Djuvara, este parerea mea personala care poate fi subiectiva si supusa criticilor. Il consider pe Neagu Djuvara un Steven Runciman roman, un istoric povestitor. Revenind la perioada interbelica as puncta onestitatea cu care Djuvara admite ca istoricul Djuvara poate fi influentat de omul Djuvara mai ales cu privire la domnia lui Carol al II lea si la Miscarea Legionara, dar reuseste sa puncteze lucrurile esentiale , sa readuca in discutie probleme prea putin tratate de istografia romaneasca cum ar fi motivatia asasinatului lui Codreanu . Reuseste sa explice pe scurt si motivele pentru care un Eliade, Cioran, Cantacuzino au devenit simpatizanti ai miscarii. In concluzie am o parere buna. Scuza-ma pentru raspunsul intarziat!

  • O tot dati cu dacii si romanii ! Originea cumana e clara , mai ales dupa ultuimile cercetari genetice .In afara de asta cu o incapatanere nebuna idiotii refuza originea cumana , ca si cum un trib de parliti disparuti in negura vremii care nu au avut nimic notabil in fata romanilor decat subjugare totala , ar fi mai presus decat un imperiu Cuman care a avut putere militara totala si a creeat o multitudine de ale popoare europene cu traditii si state creeate !

Lasă un răspuns