Proiectul colonizării evreilor din România în Africa

Căutând informaţii despre relaţiile economice româno-britanice am dat peste un proiect de colonizare a evreilor din România în Rhodesia de Nord, Zambia de astăzi. Este vorba de stenograma discuţiei dintre ministrul de Externe britanic lordul Halifax şi ministrul român de Externe Nicolae Petrescu Comnen, discuţie care a avut loc pe 17 noiembrie 1938, în timpul vizitei regelui Carol al II-lea la Londra.

Ce m-a surprins cel mai mult: nu că ministrul român de Externe al regelui Carol al II-lea cerea colonizarea evreilor din România în Africa, ci că lordul Halifax se declara de acord şi vorbea deschis despre un proiect britanic în acest sens. Mărturisesc că nu am auzit foarte multe despre proiectele britanice de colonizare a evreilor în Africa. Am mai citit câte ceva despre planurile naziştilor de deportare a evreilor în colonia franceză Madagascar şi asta după căderea Franţei (detalii aici). În rândurile ce urmează puteţi citi traducerea fragmentului cu pricina, mai jos puteţi vedea fotocopiile documentului (National Archives UK, HM Treasury, T 160/908). Chiar aş vrea să citesc un studiu serios despre implicarea Marii Britanii în chestiunile legate de evreii din Europa înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.

„11. La sfârşit, dl. Comnen a ridicat chestiunea evreiască. El a spus că în România trăiesc în jur de 1 milion de evrei, însă problema evreiască din această ţară nu a devenit încă acută. Există, oricum, permanent posibilitatea apariţiei problemelor şi ca aceste probleme să devină mai mari în urma evenimentelor din alte ţări. Chestiunea evreiască din România nu este una religioasă şi nici ideologică, ci este una pur economică. Evreii din această ţară au monopolizat în mare măsură anumite profesii, cum ar fi avocatura şi medicina. Fără îndoială, asta a creat un sentiment anti-evreiesc considerabil, care s-a accentuat cu trecerea timpului. Înainte să vină aici, a fost abordat de mai multe delegaţii reprezentând minoritatea evreilor, care i-au solicitat să facă tot ce poate pentru a obţine sprijinul Guvernului Majestăţii Sale pentru găsirea unei soluţii la această problemă. Ei i-au atras atenţia asupra faptului că există mari porţiuni ale Imperiului Britanic, mai ales în Rhodesia de Nord, care ar fi foarte potrivite pentru colonizare şi dezvoltare şi care în prezent sunt foarte puţin populate de albi. Dl. Comnen şi-a dat seama că nu pot fi găsite soluţii imediate şi rapide, însă crede că dacă Imperiul Britanic ar putea, în principiu, să rezerve un anumit teritoriu britanic pentru colonizarea evreilor, mai multe guverne europene interesate de această chestiune ar fi bucuroase să discute cu Guvernul Majestăţii Sale posibilităţile prin care populaţia evreiască ar putea fi transferată gradual într-un teritoriu compact unde aceştia ar putea fără îndoială, prin vrednicia şi abilităţile lor, să adauge bogăţie şi putere Imperiului Britanic. Fără îndoială va trebui să existe o comisie care să examineze posibilităţile tehnice ale unui astfel de proiect şi a sugerat că dacă va părea posibil dintr-un punct de vedere tehnic ar putea exista un acord cu Guvernul României şi cele ale altor ţări astfel încât un anumit număr dintre cetăţenii evrei să li se permită anual să meargă în noul teritoriu. Este de părere că acest proiect ar trebui introdus treptat, iar eventualii emigranţi ar trebui să fie potriviţi pentru rolul pe care vor trebui să îl joace în noua lor casă.

12. I-am spus d-lui Comnen că de fapt chiar am luat în considerare ceva de genul acesta. Deja i-am instruit pe guvernatorii din anumite părţi ale Imperiului Colonial, inclusiv pe guvernatorul Rhodesiei de Nord să raporteze cât mai repede despre posibilitatea, în principiu, de rezervare a unui anumit teritoriu pentru punerea în practică a unui astfel de proiect. Noi suntem conştienţi de urgenţa chestiunii şi sperăm că ar putea fi posibil să facem cel puţin un anunţ preliminar la începutul săptămânii viitoare.”

6 Comments

  • Când sionismul a fost oficializat, au existat doua curente de opinie, unul a fost colonizarea evreimii într-o zona nepopulata din Africa (propuse fiind atât actuala Africa de Sud cât si zone din protectoratul britanic din Africa rasariteana), a doua a fost recuperarea Palestinei. Fondatorul zinismului, Herzl mai considerase si Argentina, o tara a imigrarilor (în special italieni), ca un posibil Israel.

    Mai demult, mi-a cazut în mâna niste documente scrise de evreii însasi, prin preajma rascoalei din 1907. În acel moment, miscarea sionista deja stabilise o singura tinta, Palestina, desi mai existau pareri si pentru, da, România si Africa. Revin la începutul secolului, si mentionez ca primii colonisti au avut de înfruntat nu numai aversiunea arabilor, dar si solul nefertil pe care abia au putut sa-l cumpere cu banii lui Rothschild (de fapt proprietarul ramânea în continuare Rothschild, ei numai îl „arendau”). Bun, în aceste conditii, spre evreii din România mergeau sume de 10 ori pâna la 50 de ori mai mari decât pentru cei din Palestina. Evreii din România se plângeau societatilor de binefacere (cei care le trimiteau bani) de toate problemele pe care le aveau în România, ca sunt discriminati (partial adevarat, multe decurgeau însa din lipsa cetateniei, pe care nu trebuieau sa o primeasca pentru ca erau doar niste refugiati economici), ca sunt maltratati (partial fals), ca le sunt interzise anumite meserii cum ar fi negustoria si tinerea de birturi (complet fals, negustoria era în Moldova aproape exclusiv evreieasca, la fel si comertul cu alcool) si alte acuze, mai mult sau mai putin fondate. De fapt, asa cum au facut mai tot timpul, s-au dat drept victime.

  • @Marian:
    1. „sume de 10 ori pâna la 50 de ori mai mari”. Vorbim aici totusi de putini ani, nu vad de unde ar aparea fluctuatia asta mare. Sau spui cu aproximatie mai mica suma, sau o esalonezi pe perioade si spui in ce perioada cat.
    2. Doar o infima parte a evreilor erau refugiati economici. Statul roman nu a vrut sa le dea cetatienie evreilor si a invocat acest motiv. Minciuna era evidenta si cunoscuta la vremea respectiva in toata Europa, motiv pt. care pina la urma nici nu a avut Romania incotro si a trebuit sa acorde cetatenia. Cercetarile actuale au confirmat si ele acest fapt.
    Te rog sa nu raspandesti neadevaruri.
    3. Daca vrei sa afirmi ceva, sprijina cu date si surse. Asa tot ce scrii is simple fabulatii.

  • Nu, este vorba de sumele trimise saptamânal, care spre România erau de 10-50x mai mari, functie de saptamâna.
    Sursele sunt evreiesti. Daca mint eu, atunci mint si ele.
    Am sa le caut si am sa le reproduc.
    Daca n-aveau cetatenia româna înseamna ca erau imigranti, pentru ca cetatenia se dobândea prin nastere din cetateni români.
    Întrucât numarul lor mare, provenit din Rusia si celelalte tari care au facut parte din URSS, s-a deversat la noi, iar România era considerata o zona propice, numarul de evrei a crescut substantial.

    Sursa Alianta Universala Israelita:
    Guvernarea Cuza: 119016.
    În 1897, existau de 4 ori mai multi: aveam cu 794 evrei la 10000 locuitori al doilea numar de evrei din lume, dupa 817 în Rusia, Austria si Ungaria veneau la distanta mare, cu 478 si respectiv 418, la acelasi ecart, cu 216 venea Olanda, 143 Turcia, 112 Germania, 76 Bulgaria, 16 Franta, 13 Italia, 12 Anglia.
    În 30 de ani au intrat în tara aproape 400000 de evrei.
    Despre ce vorbim?

Lasă un răspuns