Canibalismul sovietic: cum i-au deprins rușii pe basarabeni să se mănânce între ei. La propriu

Documentele sovietice publicate atestă 66 de cazuri de canibalism în Basarabia între anii 1946-1947, nu 39 așa cum susține raportul prezentat în 2010 Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (link). E vorba de documentele publicate în volumul lui Anatol Țăranu, ”Foametea în Moldova sovietică 1946-1947”, Editura Litera, 2017.

Continuă lectura

Londra: ”noi nu ne dorim o flotă comercială românească”

Pe 15 noiembrie 1938 regele Carol al II-lea debarca la Londra îmbrăcat într-o superbă uniformă de amiral, înfășurat în pelerina de cavaler al Ordinului Mihai Viteazul. Uniforma modestă a regelui Angliei George al VI-lea nu era nici măcar pe măsura eghileților de sublocotenent de vânători de munte ai viitorului rege Mihai.

Continuă lectura

Prima variantă a povestirilor germane despre Vlad Țepeș tradusă în română

Corespondența păstrată dintre Vlad Țepeș și brașoveni este una absolut normală, nu sunt proferate amenințări și nici nu sunt amintite mari probleme. Cronica de pe peretele Bisericii Negre amintește doar că Drăculea vodă a ars Amlașul – nimic despre suferințele brașovenilor, ceea ce este cel puțin ciudat. Continuă lectura

Galerie

Tortura medievală, așa cum a fost. Și poze cu instrumente de tortură

La Chișinău poate fi vizitată o expoziție cu instrumente de tortură medievale care merită câteva comentarii, a fost și pe la București în urmă cu 5 ani. Ideea este că prezentarea instrumentelor de tortură se îndepărtează destul de mult de realitatea istorică.

Continuă lectura

Citat

Doamna Tudora după moartea fiului ei Mihai Viteazul

Acuş mă ajunse şi vestea de săvârşirea zilelor drag fiiului mieu Mihail voevod, de sărăcia doamna sa şi a coconilor domniei lui prin ţărăle străine. Fuiu de plângere şi de suspine ziua şi noaptea. După aceea, cu vrearea şi cu ajutoriul Domnului din ceriu (…) s’au milostivit de i-au scos din ţărăle străine în ţeara de moştenire. Şi deacă să adunară unii cu alţii, mare plângere şi suspin fu întru ei de jalea fiiu său Mihail voevod şi pentru patima lor ce-au pătimit prin ţărăle străine doamna Stanca şi fiiusău Ion Nicola voevoda şi fiiesa doamna Florica. Fu după aceea întrebarea întru jale, cine cum au petrecut. Grăi doamna Stanca: cum am păţit noi, maică, să nu pată nime din ruda noastră. Dară molitva ta, maică, cum ai petrecut? Maica zice: cu mult foc de moartea fiiu mieu şi de jalea domniilor voastre (…)

Doamna Tudora, despre moartea fiului ei Mihai Viteazul

Steyr-Hahn 1912, alt pistol austro-ungar creat de orădeanul Karel Krnka

Industria militară a Austro-Ungariei s-a străduit să țină pasul cu evoluțiile tehnice dinaintea Primului Război Mondial. Pistolul semiautomat Steyr-Hahn din 1912 este o altă creație a orădeanului Karel Krnka, o dezvoltare a pistolului Roth-Steyr din 1907, influențată de Colt 1911, dar rămânând un model original.

Continuă lectura