Țiganii au avut noroc că au fost robi în Țările Române

Încerc să fac puțină ordine în discuția despre robia și istoria țiganilor din Țările Române. În primul rând: așa cum este purtată acum discuția aceasta se bazează exclusiv pe elementele propagandei aboliționiste din prima jumătate a secolului al XIX-lea și nu prea are legătură cu fenomenul istoric al robiei. Ceea ce încerc eu în articolul […]

Cum arăta Primul Război Mondial pe frontul românesc

Războiul este o chestie monotonă, iar principala bătălie este purtată cu propria persoană – cel puțin așa se vede în memoriile căpitanului francez Marcel Fontaine care a luptat pe frontul românesc în cadrul misiunii de asistență trimisă să re-instruiască armata română după înfrângerile din 1916.

Istoria medievală a românilor în cifre și grafice

Un grafic care pune istoria medievală a românilor într-o altă lumină arătând mecanismul economic al transformărilor din secolul al XVI-lea și cotitura spre ceea ce avea să urmeze: îndepărtarea de lumea occidentală, stagnarea de la periferia Imperiului Otoman.

O problemă de traducere și identitate etnică medievală

Registrul de vamă al Brașovului din 1542 înregistrează numele unui negustor în forma următoare: ”Wazzy fytschor allu Coman Bulgarus” (Quellen III, p. 193). O aglomerare de cuvinte slave, românești și latine scrise de un german cu aproape 400 de ani în urmă.

Cum își cheltuia banii nepotul lui Vlad Țepeș

Nepotul lui Vlad Țepeș, Mircea Miloș iubea florile sau cel puțin așa reiese din catastiful lui de cheltuieli păstrat la Brașov, unde în primăvara anului 1509 a cumpărat în mai multe rânduri flori, semințe de flori și ghivece.

Gânduri despre o listă de cheltuieli din evul mediu românesc

Pregătesc de mai multe zile un articol despre cheltuielile unuia din nepoții lui Vlad Țepeș, Mircea Miloș, fiu al lui Mihnea cel Rău. Lista de cheltuieli a prințului valah datează din 1508-1509 și este cunoscută de multă vreme, a fost publicată de Tocilescu la începutul secolului trecut.

Românii spioni ai Brașovului din evul mediu

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Johannes Benkner este un raport informativ, conform vocabularului de specialitate din ziua de azi. Neacșu a fost un mic negustor român de pește, apare de câteva ori în registrele vigesimale ale Brașovului, însă taxele vamale plătite de el erau mici comparativ cu alți negustori români.