Meniu Închide

Clădirea unui regionalism moldovenesc la Iași – falsa argumentare istorică

La Iași se construiește o formă interesantă de regionalism, cu elemente împrumutate din transilvanismul de tip Sabin Gherman și alte componente provenite din moldovenismul de sorginte sovietică de la Chișinău.

harta moldova mare
Putin i-a făcut cadou lui Dodon o hartă a Moldovei Mari.

Tipul ăsta de regionalism se clădește pe o argumentare istorică structurată în jurul următoarelor idei principale:

  • înainte de unire ”regiunea” era pe o treaptă superioară de dezvoltare față de ”centru” (politic, economic, cultural)
  • acceptând unirea, ”regiunea” și-a sacrificat propriile interese în schimbul promisiunii unor beneficii
  • unirea s-a făcut sub ocupația militară a ”centrului” care s-a folosit de amenințarea cu și exercitarea forței pentru a obține acceptul ”regiunii”
  • ”centrul” nu și-a respectat promisiunile și ”regiunea” nu și-a mai primit beneficiile
  • ”centrul” s-a dezvoltat exploatând ”regiunea” și folosind beneficiile rezultate în urma neonorării promisiunilor
  • în ciuda subdezvoltării, ”regiunea” și-a păstrat o serie de elemente ale superiorității originare dinainte de unire
  • acum este momentul ca în numele superiorității originare ”regiunea” să ceară centrului să-și respecte promisiunile și să acorde beneficiile meritate (va fi nevoie și de o ”recuperare” a beneficiilor deturnate de-a lungul timpului? nu e foarte clar)
  • Cam aceasta este structura transilvanismului de tip Sabin Gherman, o construcție argumentativă falsă în esență, dar extrem de atractivă pentru mulți. Pe de o parte orice transilvanist se umflă în pene la gândul unei continuități istorice a superiorității, din vechime și până în zilele noastre. Mitul ”epocii de aur”, a vremilor minunate din timpul imperiului, când în Transilvania toți trăiau în armonie, bunăstare și progres este atât de absurd de fals încât își servește foarte bine scopul idealizării trecutului.

Alt element de atractivitate este dat de posibilitatea de a blama pe altcineva (respectiv ”centrul”) pentru orice fel de eșecuri prezente și trecute – pentru că (nu-i așa?) ”regiunea” superioară nu prea poate să greșească. Este foarte comod când pentru orice păcat istoric poate fi demonizat ”Bucureștiul” și miticii sudiști, niște oameni urâți, răi și stupizi – care prin nu se știe ce miracol inexplicabil au reușit pe nedrept să domine atâta vreme alte rase superioare din orice punct de vedere.

(Aici nici nu mai contează că bucureștenii sunt în minoritate în București, majoritatea celor care locuiesc în București nu au nici măcar părinții înmormântați aici, ca să nu vorbim de bunici sau străbunici, dar asta este o altă discuție. Deocamdată merită făcută observația că orice superior de regiune are dreptul de necontestat să vină la București să se îmbogățească, în vreme ce bucureștenii ajunși prin alte părți sunt ”venetici” jefuitori și oprimatori.)

Acum să discutăm puțin punctele din argumentația de mai sus:

  • superioritatea regională din istorie este extrem de dubioasă și nu ține seama de elementul etnic: în Transilvania secolului al XIX-lea au fost menținute multă vreme discriminările legale anti-românești cu origini în evul mediu ca să nu amintim de procesul de asimilare etnică a românilor; în secolul al XIX-lea principatul Moldovei era redus la județele Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și parțial Galați
  • unirile au fost necondiționate, nu prea există documente care să ateste oarece ”promisiuni” și stabilirea de regimuri diferențiate
  • prezența armatei române în Basarabia și Transilvania în 1918 a fost cerută și întâmpinată cu bucurie de românii localnici (regionaliștii de azi uită de masacrele la care s-au dedat ungurii și rușii în acea perioadă)
  • chiar nu poate fi vorba de o politică intenționată a ”centrului” de a ține ”regiunile” în subdezvoltare, permanent au existat investiții pentru dezvoltare regională

Regionaliștii de la Iași de azi își construiesc cu grijă discursul și evită să atingă punctele generatoare de conflict deschis, însă baza argumentației se conformează structurii descrise aici. Rămâne să vedem când și cum se radicalizează discursul, în ce măsură vor fi preluate mai multe elemente de la moldoveniștii din Chișinău, dacă și până la ce nivel se vor implica în această campanie filo-rușii de la Chișinău care au trompetele ațintite spre spațiul mediatic românesc.

***

***

Ne vedem și pe Facebook?

Ai ceva de spus?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.