Meniu Închide

Coronavirus vs alte molime. Cât de nouă este lupta cu boleșnițele?

Văd oameni care spun că tot ce ni se întâmplă cu acest coronavirus ar fi ceva nou și neașteptat. Fals. Omenirea a mai avut de-a face cu epidemii și pandemii, doar că a uitat ce înseamnă asta. Și nu doar omenirea, cât mai ales autoritățile. Memorie instituțională scurtă.

Regina Maria în vizită la un spital de campanie. Fotografie care nu a fost destinată propagandei: regina chiar este îngrijorată. Sursa: Arhivele Naționale, Colecția Documente Fotografice, I-3606

Ultima epidemie zdravănă din România a fost febra tifoidă din Primul Război Mondial. Febra tifoidă a ajuns la noi prin intermediul prizonierilor bulgari capturați în Dobrogea și a făcut ravagii în rândurile civililor și al militarilor în primăvara anului 1917. Unul din factorii care au favorizat răspândirea a fost faptul că medicii nu au recunoscut boala în prima fază a contagiunii. Însă factorul major care a permis contaminarea a fost lipsa igienei în condițiile retragerii dezordonate în Moldova. La asta se adaugă malnutriția și scăderea generală a imunității în rândurile populației. Rezultatul: cca 200.000 de civili și 100.000 de militari morți de febră tifoidă (nu prea pot fi găsite cifre foarte precise, administrația românească avea probleme foarte mari în primăvara anului 1917, oricum au fost foarte mulți).

În 1917 nu exista un tratament pentru febra tifoidă, încă nu apăruseră antibioticele, iar un vaccin are efect după ce se potolește răspândirea, vaccinul împiedică viitoarele îmbolnăviri. Soluția din 1917: măsuri de igienă, carantină și izolare. Și au reușit în condiții de război: au oprit molima și s-au recuperat cât să monteze campaniile ofensive din vara anului 1917. Și o notă personală: am impresia că epidemia de tifos ne-a scăpat de zdrobire în 1917, germanii și austriecii posibil să nu-și fi dorit să ia în stăpânire un teritoriu infestat, care să le transmită o boală greu de controlat.

De la ultima epidemie împotriva căreia să nu existe un tratament în România au trecut 100 de ani. Nu este o distanță atât de mare în timp, 3-4 generații. Ar fi fost bună o memorie instituțională? Ea există, avem istorici capabili să pună pe masă un dosar cu învățămintele epidemiei de tifos din 1917, mijloacele folosite atunci.

La nivelul populației memoria nu funcționează pentru cazul dat. În 3-4 generații în care a existat o pastilă pentru aproape orice beteșug oamenii s-au obișnuit cu ideea că există o formă de vindecare, există un tratament. Și brusc apare o boleșniță pentru care nu avem tratament. Este nou pentru noi, dar la scară istorică este vorba de o recurență, periodic apare câte un agent patogen nou și surprinzător.

Cum spuneam, ne-am întors în evul mediu: igienă personală, carantină și izolare. Cuvintele cheie sunt informare și disciplină socială – acestea au fost instrumentele care au înfrânt epidemia din 1917. (Bine, cât mai rămăsese din România în acea perioadă era sub arme în mare parte, cred că și disciplina militară a avut un rol atunci.)

Nu este nimic nou și nu ar trebui să fie nimic surprinzător. Nu avem alte instrumente în acest moment pentru combaterea coronavirus, în trecut aceste instrumente au funcționat. Pur și simplu trebuie să lăsăm surprinderea de-o parte și să acceptăm un grad mai ridicat de disciplină socială. (Despre abandonarea drepturilor și libertăților vorbim cu altă ocazie).



8 comentarii

  1. Marian

    Nu stiu daca astazi mai poate fi reconstruita evolutia covidului si a mass-media asa cum se întâmplase prin decembrie.
    Însa eu tin minte ca nici nu se îmbolnavise bine Wuchanul ca si aparuse „panica controlata”. Boli cauzate de virusuri au mai fost în trecutul recent, chiar si în China, dar nu s-a facut un astfel de tam-tam. Ultimul virus cred ca a fost SARS, cu o raspândire geografica tot prin orientul îndepartat. În afara de poze pe facbook cu chinezoaice cu botnita nu prea s-a vorbit mai deloc de el, nu au fost luate stari de urgenta (în Europa zic), nu li s-a interzis calatoriile (erau mai multe Masti Albastre decât Jillets Jaunes în Paris), nu s-au închis fabrici.

    Însa faptul ca tari complet îndepartate, ca Italia, Germani, Franta, au sarit ca arse când au descoperit primul caz de infectie mi s-a parut suspect. La urma urmei, nemtii si chiar si francezii calatoresc mult, prin tari unde este obligatorie vaccinarea contra diverselor boli tropicale, si desi se întorc acasa infectati (purtatori) nu se întâmpla nimic, desi nici febra galbena nu este sub control, nici malaria… iar pe astea le stim si avem si ceva leacuri, dar mai sunt si altele.

    Concluzia este logica – guvernantii au fost anuntati ca noul virus este foarte periculos prin canale specifice. Parerea mea este ca ori a fost scapat de sub control dintr-un laborator militar ori China a fost atacata biologic, pentru ca anul acesta urma sa depaseasca economia SUA. O parte din rationamente este mai sus – nu sunt singurele indicatii circumstantiale.

  2. cristian

    Dragă George, văd că aici compari epidemia de febră tifoidă dintr-o parte a Moldovei (restul împreună cu ce fusese România, + Ardealul și Bucovina erau ale nemților și austro-ungarilor), de care au fost ”cca 200.000 de civili și 100.000 de militari morți de febră tifoidă (nu prea pot fi găsite cifre foarte precise”, cu epidemia de coronavirus din România (de vreo 4-5 ori mai mare decât porțiunea de Moldovă în cauză), de care zice-se (dar nu este adevărat, căci sufereau de alte boli mult mai grele), că ar fi murit cca. 40 de români.
    Întrebarea mea către un istoric ar fi: nu cumva compari o prună cu un pepene sau un dovleac? În plus, dacă pe atunci nu exista leac pt tifos, acum există leac pt guturaiul generat de coronavirus: vitamina C intravenos, și separat, hidroxiclorochina + azitromicina.

  3. Cosmin M.

    Cea mai mare greseala a fost ideea cu linia intai.De aceea s-au imbolnavit atatea cadre medicale.Trebuia sa se inchida spitalele in prima secunda si toata lumea in izolare.Aici a gresit ministrul sanatatii.A venit sniperul Covid si a ras tot ce era in linia-ntai.Militarii si dezinfectia trebuia sa vina intai, nu cand era spitalul distrus.Am avut pe cineva din familie care a luptat,,in linia intai,,-se rupeau combinezoanele-erau coapte si n-aveau masti ff2 nici ff3.La trei zile trebuia sa- i duc de mancare in izolare Dupa doua saptamani i s-a facut rahatul de test rapid, a iesit negativ si a a venit acasa .Doua saptamani am stat in stres ca s-ar fi putut sa ia boala.N-a contat ca avea poliartrita si facea metrotrexat de 10 ani. In linia intai-aici mi s-a parut tentativa de genocid a guvernului.In ziua de Pasti a murit o colega de serviciu de Covid.Tot telefonul a fost plin de ,,Condoleante,,/.Pentru toate cadrele medicale imbolnavite sunt de vina guvernantii,nu managerii,care n-au primit dispozitii sa inchida urgent spitalele.

  4. Marian

    Linia întâi sau a doua sau a treia, nu conteaza.

    N-au fost trimisi militari sa lupte cu virusul, dupa cum n-au trimise secretare la razboi.

    În afara ca era un virus nou, nu a fost nimic nou sub soare (Apa si sapunu’ / dusmanu’ numaru’ unu) – un cadru medical ar fi trebuit sa stie cum sa se protejeze contra virusilor si, daca nu ma însel, este obligat sa aiba toate vaccinurile la zi.
    Tot asa cum datoria militarulu este sa moara pentru tara (nu este platit numai în razboi, e platit si pe vreme de pace – iar armata fiind profesionala înseamna ca si-a ales singur meseria de a muri).
    Nu vreau sa se înteleaga ca acuz cadrele medicale, care au facut tot ce-au putut în limita posibilitatilor si a dotarilor, dar cumva exista si o responsabilitate a lor (cei care n-au avut rude sau cunoscuti în spital si nu cunosc mercurialul poate ca nu pricep 100%)

    Metoda abrupta – de ceva vreme se pare ca a aparut o conspiratie, si anume ca nu exista niciun vius si ca totul e o conspiratie pentru a testa populatia în forma de „arest la domiciuliu”. Virusul e pervers, nu se vede, la fel ca otrava din reteaua de apa (vezi dec 1989) si altele. A impune o izolaret stricta unui neam delasator si neglijent în conditiile în care aveam 14 morti si 128 de infectati era o masura mult mai drastica decât ar fi înteles bizonul mioritic si nu ar fi dus la nimic. A trebuit „dat putina ata” pentru abia apoi sa tragi pestele la mal. Asa merge cu noi – cu suedezii, care stiu ca democratia este un contract social în care dai si primesti, n-au avut nevoie sa le impuna nimic, doar „le-au comunicat”.
    Metoda prea relaxata ar fi facut din România ceea ce e SUA azi (poate si cu putin Hadareni, daca s-ar fi ajuns acolo).
    Eu, personal, cred ca introducerea progresiva a restrictiilor plus regimul de amenzi a redus incidenta virusului.

    În orice caz numai naivii cred ac vor scapa de virus – îl vom face cu totii (daca se va raspândi, chiar 0.001) iar daca-l vom face, avem doua alternative: ori la bal ori la spital (adica cimitir, dar n-aveam alta rima).
    Carantina si izolarea nu fac decât sa „întinda” contaminarea încât cazurile critice sa poata fi tratate (nr bolnavi crititci < nr. paturi ATI). Restul e gargara.

  5. Marian

    În biblioteca arhivelor de stat din Brasov exista, în slavona, cartea medicului sef pe Transilvania, Mihail Neustädter, din 1804, despre vaccinare. Nu a fost digitizata, din câte stiu.
    https://i.ibb.co/XyTx4jn/neustaedter.png
    Originalul, în fraktur dar si în germana, se gaseste în biblioteca universitatii din Cluj, nici el digitizat.
    https://www.siebenbuerger.de/bild/neustaedter-kuhpocken.jpg

    Ar fi interesant de stiut, de ce ardelenii, fortati de austrieci sa se vaccineze de prin 1809, au tot suferit de pe urma epidemiilor, probabil tot la fel de mult ca si moldovenii, supusi constant unui aflux de boli noi, aduse de tatarii lui nenea Taru’ venit pe la noi sa se lupte cu turcii.

Ai ceva de spus?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.