Discuția despre sclavia medievală a țiganilor este atât de politizată încât se ajunge la articole aberante, precum cel de aici. În esență, ignorând istoria, se spune că problemele actuale ale țiganilor se datorează celor aproape cinci secole de robie în țările române.

Cu un minim de cunoștințe istorice se poate ridica întrebarea: de ce țiganii din Transilvania – care nu au fost supuși regimului de sclavie – se găsesc în aceeași situație cu țiganii foști sclavi din Țara Românească și Moldova? Până la urmă o ipoteză trebuie să fie valabilă pentru toate situațiile, altminteri trebuie amendată.

M-a uimit în articolul indicat mai sus definiția pentru ”trauma istorică”, care include ”modificări genetice/ epigenetice” – o linie destul de periculoasă, câtă vreme susține că situațiile istorice de durată lungă pot duce la modificări genetice. Chestia asta ar trebui să fie valabilă în toate situațiile și atunci nu facem decât să ne întoarcem la discuția ”Übermensch/ Untermensch” – ceea ce nu cred că își dorește cu adevărat cineva.

”Majoritarii” sunt taxați pentru că resping ”trauma istorică” drept cauză a situației actuale a țiganilor și avem și o sumă de recomandări. Pe de o parte reparațiile în prezent pentru faptele petrecute cu sute de ani în urmă, pe de alta asumarea vinei pentru aceleași fapte din vechime. Oricum, pentru mine rămâne întrebarea: dacă au fost afectați până la nivel genetic de sutele de ani de robie, mai pot fi ”reparați” țiganii?

Robia țiganilor a fost un fenomen istoric ce nu poate fi negat. Însă el trebuie văzut din perspectivă istorică. De exemplu ar trebui comparată legislația românească privind robia țiganilor de la mijlocul secolului al XVII lea (pravilele lui Matei Basarab și Vasile Lupu) cu legislațiile destinate sclavilor din Franța și Marea Britanie (Code noir din 1685 sau Codul sclaviei din Barbados din 1661). Robia țiganilor din țările române nu poate fi nici pe departe comparată cu regimul sclaviei din Lumea Nouă.

În același timp se poate ridica o altă chestiune: regimul iobăgiei în care s-au găsit sute de ani majoritatea românilor. De la cine ar trebui solicitate compensații în acest caz?

9 raspunsuri
    • George Damian
      George Damian says:

      Mulțumiri pentru informație. Azi chiar mă uitam la afiș și îmi păreau ciudate fonturile, apoi m-am gândit de ce este scris anul cu cifre romane? greșelile gramaticale, literele aiurea etc. Dar nu am mers mai departe cu gândul ăsta. Bine că s-a ocupat cineva mai profund de chestiune.

  1. Marian
    Marian says:

    Am vazut doar anul si cuvântul sclavi.
    În 1852 stiu eu ca se folosea chirilica, iar cuvântul sclav a fost introdus abia dupa 1900 în vocabularul limbii române.

    Am citit pe scurt analiza de pe scribd, unde spune ca în 1852 se folosea un alfabet de tranzitie. Se poate sa fie asa, desi eu n-am întâlnit scrieri de dinainte de Cuza (care l-a fortat în uz), dar sa nu uitam ca documentul ar fi fost probabil scris de un calugar, dupa nume de origine greaca. Sansele ca un grec în 1852 sa scrie cu cuvinte latine (sclav) si în litere latine sunt cam mici.

    Bineînteles ca nu un istoric vede, ci trebuie un inginer pentru asta, ca 18 ≉ 10 + 7 + 3 (=20).

    Răspunde
    • Dorin
      Dorin says:

      Doar că acolo spune că sunt 18 bărbați, 10 băieți, 7 femei și 3 fete. Asta nu știu dacă o zic ca inginer sau ca blogger. O să mă întreb și-ți zic mai încolo.

    • Marian
      Marian says:

      Sunt cam multi “males” fata de “females”, asa ceva nu se gaseste nici macar în India.
      Dar este adevarat ca probabil prin oameni trebuie înteles (numai) barbati.

  2. Marian
    Marian says:

    Pe de alta parte, chiar si afisul, fals cum e, indica totusi o realitate: o mare parte a tiganilor erau robi manastiresti.

    Sa mearga la Daniel Ciubotea sa le dea bani, ca au cu cine vorbi când e vorba ca biserica sa dea (nu sa ia, parafrazând Radio Erevan).

    Răspunde

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.