Meniu Închide

Originea zvonurilor despre „dezmățatul Alexandru Ioan Cuza”

Îmi place să caut originile calomniilor istorice, să verific cât mai exact posibil când, unde și în ce condiții apar anumite idei denigratoare la adresa unor personaje istorice. Aceste calomnii au o viață proprie peste ani și de cele mai multe ori urmează până în prezent interesele celor care le-au lansat inițial.

Una din aceste calomnii istorice este „dezmățul” lui Alexandru Ioan Cuza, prezentat de multe ori drept un fel de „taur comunal” al epocii. Cea mai veche sursă a acestei acuzații am identificat-o în persoana lui Rudolf Oskar Gödel-Lannoy, consulul Austriei la Iași între anii 1856-1862.

Consulul austriac la Iași între anii 1856-1862 Rudolf Oskar Gödel-Lannoy<a href="https://www.europeana.eu/sl/item/92062/BibliographicResource_1000126097286">Sursa foto</a>
Consulul austriac la Iași între anii 1856-1862 Rudolf Oskar Gödel-Lannoy. Sursa foto

Gödel-Lannoy nu a fost un simplu consul, a fost mult mai mult decât atât: principala lui preocupare a fost să împiedice unirea Moldovei cu Țara Românească. Extrem de activ, gata să comită orice fel de manipulări și manevre de culise, Gödel-Lannoy a fost creierul din spatele falsificării alegerilor din Moldova din 1857, alegeri anulate mai apoi după ce chestiunea a devenit un adevărat scandal european. Gödel-Lannoy s-a ocupat de instalarea în funcția de caimacam (guvernator) a boierului anti-unionist Toderiță Balș – care și-a primit funcția după ce austriecii i-au mituit pe otomani cu 25.000 de galbeni. Toderiță Balș a fost un fidel executant al ordinelor lui Gödel-Lannoy, care îi spunea pe cine să instaleze în funcțiile publice, de la ministru până la șefii județelor.

Gödel-Lannoy nu a lăsat nimic la voia întâmplării: telegraful și poșta de la Iași erau conduse de oamenii săi care îl informau prompt. A reușit chiar să impună cenzura asupra ziarelor vremii în încercarea de a scoate din circulație curentul unionist. Dar indiferent cât de influent, informat și abil a fost Gödel-Lannoy tot a avut parte de o surpriză: până în ultimul moment nu a știut de candidatura lui Alexandru Ioan Cuza. Când a aflat că cele mai mari șanse pentru tronul de la Iași le are un tânăr unionist, Gödel-Lannoy s-a dezlănțuit în rapoartele sale diplomatice: Cuza era un personaj cu o viață privată „imorală” şi „trivială”, un individ „dedicat abuzurilor”, „nedemn”, „mincinos şi nesigur”, care provenea dintr‐o familie de „boieri mijlocii”. Era prea târziu, Gödel-Lannoy nu a mai putut face nimic și a trebuit să accepte mai întâi instalarea pe tronul de la Iași a lui Alexandru Ioan Cuza și apoi Unirea Moldovei cu Țara Românească. Mișcarea anti-unionistă creată și sponsorizată de austriacul Gödel-Lannoy avea să treacă în plan secund, dar structura principală a ideilor ei a fost preluată și dusă mai departe de alte structuri ale altor imperii.

Lectură suplimentară: Alexandru Ioan Cuza, așa cum a fost

Abonare pe email

Alătură-te celorlalți 78 de abonați

libris.ro

***

3 Comments

  1. doru gheorghe

    era panica mare in europa De la viena pina-n istambul toti tremurau ca se uneste moldova cu valahia Ce mai ! se nastea buricul pamintului Doua saracii care impreuna nu faceau o bogatie Daca marile puteri ar fi avut interese la noi nimic nu i-ar fi impiedicat sa ne subjuge asa ca sa nu mai visam

Ai ceva de spus?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.