Articole

Nepotul lui Vlad Țepeș, Mircea Miloș iubea florile sau cel puțin așa reiese din catastiful lui de cheltuieli păstrat la Brașov, unde în primăvara anului 1509 a cumpărat în mai multe rânduri flori, semințe de flori și ghivece. Citește mai mult

Corespondența păstrată dintre Vlad Țepeș și brașoveni este una absolut normală, nu sunt proferate amenințări și nici nu sunt amintite mari probleme. Cronica de pe peretele Bisericii Negre amintește doar că Drăculea vodă a ars Amlașul – nimic despre suferințele brașovenilor, ceea ce este cel puțin ciudat. Citește mai mult

În hrisoave viitorul conte Dracula de faimă mondială își zicea în tinerețe simplu: Vlad, voievodul Țării Românești – uneori adăuga mențiunea că era fiul marelui Vlad voievod.

Citește mai mult

Citind o carte despre călăul Franz Schmidt din Nurenberg am dat peste un paragraf care mi-a amintit de Vlad Țepeș. Un călător englez se declara extrem de impresionat de orașul Nurenberg pe la 1590 și scria următoarele rânduri despre sistemul de justiție de aici: Citește mai mult

În istoriografia sârbă nu se prea spune că Vlad Țepeș a participat la cucerirea Srebeniței din februarie 1476, este amintit doar despotul Vuk ”Zmeul” Brankovici. Porecla ”Zmeul” este interesantă, pare a face trimitere la ordinul Dragonului care a generat porecla Dracul pentru tatăl lui Vlad Țepeș. Citește mai mult

Toată lumea știe povestea cu Vlad Țepeș care le-a țintuit de capete cu piroane turbanele unor soli turci care au refuzat să se descopere în fața lui. Doar că lucrurile stau puțin altfel. Citește mai mult

În ”Țiganiada” lui Budai-Deleanu, Vlad Țepeș îi trimite pe țigani să lupte cu turcii, ceea ce mi s-a părut o glumă. De fapt Budai-Deleanu s-a inspirat din prima variantă a povestirilor germane despre Țepeș unde într-adevăr apare o relatare a unui episod de acest gen.

Citește mai mult

În povestirile ruse despre Vlad Țepeș, care se pare că l-au inspirat și făcut invidios pe Ivan cel Groaznic, apare un paragraf despre cum erau pedepsite femeile necredincioase. Să vedem sursa:

Citește mai mult

Puțini știu că Vlad Țepeș a avut un frate mai mare, pe nume Mircea. Unii mai știu de fratele mai mic, Radu cel Frumos, ironizat pentru presupusele înclinații homosexuale (în realitate acesta s-a opus să fie violat de sultanul Mahomed al II-lea), însă despre Mircea nu a auzit mai nimeni.

Citește mai mult

pumnal

Cei doi fii ai lui Vlad Dracul, Vlad şi Radu au fost multă vreme ostatici ai sultanului Mahomed al II-lea, garanţie pentru credinţa tatălui lor. În urma relaţiei cu sultanul, Radu a primit supranumele ironic „cel Frumos”, iar începutul acestei relaţii – mai degrabă un viol în lege – ne este povestit cu amănunte de cronicarul grec Laonic Chalcocondil.

„Iarna aceasta însă împăratul petrecând-o în palatele sale, a trimis după Vlad, feciorul lui Draculea, domnul Daciei; şi avea la sine pe fratele aceluia, mai tânăr, fiind favoritul său şi trăind şi locuind la el. Şi s-a întâmplat ca în timpul, când a ajuns la domnie şi sta să plece asupra lui Caraman, împăratul dorind să aibă relaţii cu acest băiat, era cât pe ce să moară de mâna aceluia. Căci fiindu-i drag băiatul, îl chema la petreceri şi, închinând cu patimă păharul către el, îl chema în camera de culcare. Şi băiatul, fără a bănui că va păţi aşa ceva din partea împăratului, l-a văzut pe împărat repezindu-se la el pentru un lucru de aşa fel şi s-a împotrivit şi nu se da la dorinţa împăratului Şi-l săruta împotriva voiei lui şi băiatul, scoţând un pumnal îl loveşte în coapsă pe împărat şi aşa îndată a luat-o la fugă, pe unde a putut. Doctorii i-au vindecat rana împăratului. Iar băiatul urcându-se într-un copac undeva pe acolo, s-a fost ascuns. După ce însă împăratul şi-a făcut bagajele şi a plecat, atunci şi băiatul coborându-se din copac şi luând-o la drum, nu cu mult mai pe urmă a venit la Poartă şi a devenit favoritul împăratului. Dar are obiceiul să se folosească nu mai puţin de cei ce duc acelaşi fel de viaţă ca şi el; căci cu aceştia e mereu împreună şi petrece cu ei zi şi noapte, de cei de alt neam se crede că împăratul se foloseşte nu prea mult, ci puţintel. Lui Vlad, fratele acestui băiat, împăratul i-a încredinţat domnia Daciei; şi cu ajutorul împăratului Vlad feciorul lui Drăculea a năvălit şi a luat domnia.” (Laonic Chalcocondil, „Expuneri istorice”, traducere de Vasile Grecu, Editura Academiei R.P.R. 1958, p. 282-283)

O soartă ciudată pentru Vlad Ţepeş şi Radu cel Frumos: amândoi au avut ocazia şi au încercat să-l ucidă pe sultan, nici unul nu a reuşit.


Prima variantă a povestirilor germane despre Vlad Țepeș tradusă în română