Meniu Închide

Vlad Țepeș și-a făcut casă sau cetate la București?

L-am supărat rău pe Radu Oltean cu recenzia la primul volum al albumului fotografic ”Cetăți, castele și alte fortificații din România”. Atât de rău încât mi-a lipit eticheta de ”național-ceaușist” sau ceva de genul.

Adevărul este că am făcut o bubă: am scris că cetatea lui Vlad Țepeș de la București ar fi avut latura de 100 m și turnuri de apărare la colțuri. Mea culpa. M-a luat avântul când am citit la Radu Oltean că Vlad Țepeș a făcut o casă la București, iar nu o cetate. Am scris recenzia la o cafea, după ce îi citisem fotoexplicațiile din albumul fotografic și când am ajuns acasă n-am mai stat să răscolesc prin bibliotecă să verific, am programat postarea pentru publicare și gata. Am avut un gând să verific dimensiunile, dar m-am bazat pe memorie, iar păcatele lenii și trufiei m-au biruit. Recunosc: construcția ridicată de Vlad Țepeș nu avea latura de 100 m și nici fortificații la colțuri. Ca un adevărat ultra-naționalist și ortodoxist îmi dau canon – săptămâna viitoare citesc doar Boia și Djuvara.

Dacă îmi poate fi scuzată greșeala, pun aici imaginea care mi-a apărut încețoșată în minte atunci când am scris ce am scris despre cetatea Bucureștilor construită de Vlad Țepeș.

cetatea bucuresti
Schița fundațiilor cetății București, după Gabriel Constantin ”Bucureștii în vremea lui Vlad Țepeș”, Materiale de Istorie și Muzeografie, XXV, 2011, p. 28-33

De acord cu Radu Oltean: construcția de pe malul Dâmboviței avea latura de 100 m, ci de 22x30m. Cam aceleași dimensiuni cu cetatea de la Poienari (15×60 m), cetatea Oratia (20×15 m), cetatea Bran în forma de secol XV (cca 15x30m), cetatea Turnu (20 m diametru). Cam acestea erau dimensiunile cetăților de pe la noi, atâta puteau oamenii de pe aici. Alții mai bogați făceau mai mari.

M-am gândit să iau la mână documentele voievozilor din secolul al XV-lea, care toți se referă constant la ”cetatea București”, prin comparație, când vine vorba de Târgoviște ba zic ”cetate”, ba nu zic; dar când documentul este emis la Gherghița niciodată nu zic cetate. Grad, castrum, cetate. Dar poate că voievozii nu știau că stau într-o casă la București – ori știau dar, precum dacii străvechi, doar vroiau să se dea mari. Poate nici Ștefan cel Mare nu știa că pe malul Dâmboviței Radu cel Frumos se ascundea într-o casă, dacă ar fi știut poate că nu o mai asedia ca pe o cetate. În sfârșit, cine se pricepe poate să se uite prin colecțiile de documente și cronici să se lămurească dacă Vlad Țepeș zicea că și-a făcut o casă sau o cetate la București.

Dar admit că aș putea fi ”național-ceaușist”. Să ne uităm la ceva bibliografie recentă, să vedem ce spune despre Vlad Țepeș și cetatea București un autor contemporan:

Motive strategice, dar şi dezvoltarea noilor oraşe de la nord de regiunea Ilfovului (Târgşor, Gherghiţa), ce era traversată de drumul care lega Târgovişte de portul Giurgiu, au atras atenţia domniei. Vlad Ţepeş a decis în 1458 să construiască la Bucureşti o cetate mai mare. Un an mai târziu, noua cetate era aproape gata, numele său figurând pentru prima dată într-un document intern. De aşezarea din apropiere, cetatea era despărţită printr-un şanţ de apărare şi de pârâul Bucureştioara. Prin ridicarea noii construcţii, Vlad Ţepeş nu a intenţionat stabilirea aici a principalei reşedinţe domneşti, cum cred unii autori. Fortificaţia făcea parte din planul de luptă împotriva otomanilor, pus în aplicare de Vlad în anii 1461-1462. Din acest loc şi de la ctitoriile domneşti de la Comana şi Snagov se putea supraveghea mai uşor drumul care venea de la Giurgiul ocupat de turci. Mare parte din domnie, Vlad a stat la Târgovişte; în 1462, trupele otomane venite pentru a-l înlătura, nu l-au găsit la Bucureşti, ci la Târgovişte. Primul domn care a rezidat la Bucureşti a fost fratele şi urmaşul său la tron, Radu cel Frumos, apropiat turcilor, care, a căutat să facă din cetatea de aici o reşedinţă mai confortabilă. Cetatea este refăcută şi extinsă după distrugerea din 1473, datorată unui atac al lui Ştefan cel Mare.

(Laurențiu Rădvan, Orașele din țările române în evul mediu. Sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2011, p. 258; cartea asta ”național-ceaușistă” a fost tradusă în engleză la editura Brill)

Deci ”casă domnească”.

Apoi m-am gândit să fac un rezumat al unei bibliografii național-ceaușiste care insistă că Vlad Țepeș a construit o cetate la București, îl rugam pe amicul Zotero și îmi genera o listă de 20-25 de titluri de articole și cărți. Dar ce folos? Dacă Radu Oltean știe că nu a existat o cetate la București, ci o casă – cine sunt toți arheologii și istoricii aceștia să-i credem?!?

Și nu-mi iese din minte afirmația lui Radu Oltean despre fortificațiile dacilor, lăsată fără explicație: ”Toate aceste cetățui, ridicate mai curând spre a impresiona, n-au fost construite spre a rezista vreunui asediu puternic, ci spre a inspira putere și autoritate” (albumul fotografic ”Cetăți și castele…”, ART HISTORIA, București, 2018, p. 11). Păcat că romanii nu știau chestia asta, că cetățile dacice nu au fost construite ca să reziste vreunui asediu și uite ce au pățit bieții romani, se înghesuiau ca beleuzii sub zidurile unor cetăți care nici nu erau cetăți și încasau bolovani și săgeți …

asediu sarmisegetuza

În sfârșit, îi rămân dator lui Radu Oltean cu o replică pe discuția migratori vs români.

***

***

Ne vedem și pe Facebook?

6 Comments

  1. surena1

    Am citit recenzia la lucrare, răspunsul la recenzie și răspunsul la răspuns. Concluzia? Un răspuns miștocăresc, o răutate care nu își are locul într-o “gâlceavă” istorică.
    Am înțeles că lucrarea nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor tale, că te-a dezamăgit formatul și mai ales textul și că nu puteai să stai “simțitoru” când Radu Oltean “terfelea” ca și Djuvara și Boia istoria noastră națională. Pe lângă faptul că nu cred că apreciezi efortul și munca fostului colaborator al istoricului Djuvara și ai dat textul că să nu zică Oltean că nu l-ai și laudat, ai avut grijă să-l linșezi public prin folosirea șmecherească a cuvântului “păcălit”. Adică, tu ai fost păcălit de Radu Olteanu, deci prin urmare Oltean e un “Păcălici”, un pseudo, un tip pus pe glume, neserios când vine vorba de istoria națională și ai grijă subminal să îl asociezi cu Boia și Djuvara.
    Radu Oltean nu are nevoie de apărarea nimănui și răspunsul lui dovedește acest lucru.
    Ce vreau să spun eu așa ca o completare:
    1) Atunci când am polemizat despre ipoteza cumană a lui Djuvara am amintit și de articolele istoricului Madgearu legate de români și pecenegi. Madgearu îți oferă Aici toate răspunsurile la întrebările pe care le-ai pus și la care nu ai primit răspunsul așteptat.
    2) Ce este “Cetatea” Poenari unde intrau max 50 de soldați, după standardele medievale?
    3) Orașele de domnie aveau o curte domnească fortificată, deci casa lui Vlad Țepeș putea să fie precum curtea domnească din Râmnic din timpul lui Mircea cel Bătrân. Astăzi dispărută și datorită arheologiei “după ureche” practicată de regimul comunist. De ce să nu lămurim “fortăreața” din
    cetate?
    4) Pentru că am ajuns la arheologie și refacerea unor cetăți de ce nu recunoști că în majoritatea cazurilor s-a făcut defectuos?
    5)Dacă tot suferi de modul ingrat cum a tratat Oltean cetățile dace poate ne lămurești și cum au fost asediate. Nu cumva romanii au construit niște castre la o înălțime mai mare și au venit “la vale” peste dakos? Părcă în cazul ăsta războiul nu mai e atât de greu?
    P.S Ai aflat că Basarab e nume persan, exact cum e Asparuh al bulgarilor, și că nume persane nu aveau decât cumani?
    P. S. S În cartea despre Mircea cel Bătrân, o colaborare între Djuvara și Oltean vezi că se vorbește despre “războiul” lui Mircea. A fost tot o ipoteză a lui Djuvara, ca și cea cumană, confirmată de un istoric turc.

  2. Ionuț T.

    Surena1 ce nume ridicol, oare cine se ascunde în spatele lui? După discurs pare un lingău din trena lui Oltean și Djuvara care urăște și el cu patimă România și românii. Reacția lui Oltean e plină de răutate și flegmatism arogant, individul se crede mai mult decât îi. Oricum, prostiile pe care le spune merită o critică cât mai tranșantă. Cică ”linșare publică”, auzi la el, tu te vezi ce inepții scrii? O fi un bun desenator Oltean, însă ca istoric e de 2 lei. Ce e aia ”subminal”? Tu știi limba română sau doar o aproximezi?
    Ipoteza cumană a lui Djuvara e un construct fals, n-are nici o bază istorică. Matei Cazacu și Dan Ioan Mureșan au demontat-o în ”Ioan Basarab, un domn român la începuturile Țării Românești”, carte apărută în 2013 la editura Cartier. Djuvara nu era un mare istoric, știa să scrie bine însă era doar un popularizator, promovând și agenda corectitudinii politice prin care falsifica adevărul istoric, la fel ca și ceilalți ”istorici” demitizanți.
    Cetatea Poenari avea 60 m lungime, deci intrau mai mult de 50 de soldați. Nu știi să calculezi, n-ai făcut matematică la școală? :))
    Sigur Basarab nu e nume japonez sau extraterestru? Cumanii erau turci, nu persani. Răzvan rimează cu Zurvan, o fi și ăsta nume persan, sau cine știe sumerian :))
    Djuvara avea multe ipoteze, printre ele și că ar fi fost un istoric serios.

  3. surena1

    Ionut T daca tot te-ai bagat in discutie vreau sa-ti spun ca eu nu ma pricep foarte bine la istorie, mai mult din pozitia unui diletant. Imi place sa ma bag in seama pe internet, adica nu trebuie sa ma iei foarte in serios, mai ales ca am tendinta de a insista foarte mult cu cele cateva idei fixe ale mele. Dar pentru ca am altceva mai bun de facut nu voi mai comenta pe aici o perioada.

Ai ceva de spus?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.