Povestea unui oltean ajuns francez: Banul Mărăcine, marchiz de Ronsard

„Banul Mărăcine, marchiz de Ronsard” este una din cărţile care mi-au bucurat copilăria. Pe scurt: un boier român, de prin părţile Olteniei, porneşte în sus pe Dunăre până în Franţa unde luptă vitejeşte împotriva invadatorilor englezi. După ce îşi varsă sângele pentru regele Franţei primeşte titlul de marchiz şi se stabileşte la Paris, iar nepotul lui avea să fie unul dintre cei mai mari poeţi francezi: Pierre de Ronsard.

Multă vreme am luat de bună originea oltenească a lui Ronsard. Doar că cercetarea istorică este puţin diferită. Pierre de Ronsard spune într-un poem din 1554 că „… or, quant a mon ancetre, il a tire sa race/ D’ou le glace Danube est voisin de la Thrace” adică s-ar trage de pe-acolo de unde Dunărea se învecinează cu Tracia. Asta ar putea fi cam pe oriunde în zonă. Vasile Alecsandri (alături de alţi câţiva intelectuali români ai epocii) a fost cel care a lansat ipoteza banului Mărăcine, olteanul devenit marchiz de Ronsard. Din păcate Alecsandri nu a adus ceva dovezi documentare pentru ipoteza sa – care totuşi a prins şi a intrat cumva în circuitul public.

Dezbaterea asupra originii lui Ronsard a mers înainte multă vreme, până în 1976 când un cercetător bulgar a pus cap la cap mai multe documente şi a ajuns la concluzia că primul marchiz de Ronsard a venit din Bulgaria. În 1981 a fost deschi la Veliko Tîrnovo un muzeu Ronsard şi strămoşul marelui poet francez a fost proclamat bulgar. (Mai multe detalii despre povestea acestei dezbateri aici). În 1983 la Bucureşti s-a încercat recuperarea ascendenţei româneşti a poetului francez şi a apărut cartea „Banul Mărăcine, marchiz de Ronsard”. Ca roman de capă şi spadă e simpatic, dacă îl vreţi îl puteţi găsi aici, la anticariatul online Colţul Colecţionarului.

Pot să spună bulgarii ce vor, eu cred că strămoşul lui Ronsard a fost oltean.