Încet-încet, oamenii secolului al XIX-lea se mută într-o istorie din ce în ce mai îndepărtată. Copiii din ziua de azi nu-l mai înțeleg pe Ion Creangă. Efectiv nu-i înțeleg vocabularul. Aventurile din copilăria lui Ion Creangă nu mai au nici o legătură cu aventurile copiilor din ziua de azi, nu mai există elemente care să facă posibilă o comunicare. Decrețeii suntem ultima generație de copii crescuți în libertate, care am fost la scăldat și la furat de cireșe, care în ciuda vocabularului arhaic mai avem punți de comunicare cu lumea lui Ion Creangă.
Dar nu despre transformarea lui Ion Creangă din autor ”viu” cu priză la cei mici în artefact al istoriei literaturii și lingvisticii este vorba aici, ci despre ce a făcut Mihai Eminescu: a scos limba română din secolul al XIX-lea și a împins-o în secolul al XX-lea. Luați orice text scris în limba română înainte de Mihai Eminescu și comparați-l cu unul scris după el – este o diferență majoră între perioade, iar scriitura lui Mihai Eminescu mi se pare pivotul ce facilitează transformarea.
Meseria de jurnalist i-a facilitat lui Eminescu posibilitatea de a influența limba română. Apoi faptul că a studiat matematicile superioare, fizica, filosofia, economia, istoria și a cunoscut mai multe limbi străine toate i-au permis să modifice vocabularul limbii române prin introducerea în circulație a unui lexic care a făcut posibilă supraviețuirea românilor în secolul al XX-lea. Nu spun că Eminescu a fost infailibil, spun că Eminescu a lansat o modificare a comunicării în limba română care i-a supraviețuit mai mult de un secol. A lansat în circulație, a răspândit un vocabular și o sintaxă ale limbii române care au facilitat modernizarea românilor. Ion Creangă are câteva paragrafe în ”Amintiri din copilărie” în care arată dificultățile contactului unor elevi de seminar cu abstractizările specifice gramaticii. Tocmai aceste dificultăți au fost depășite prin influența lui Eminescu asupra limbii române. Eminescu a adaptat limba română la secolul industrializării prin articolele sale de presă.
Am avut percepția asta când un român cu ceva studii din Basarabia mi-a zis că ”românii din România au devenit eminescieni, cei din Basarabia și de prin restul locurilor unde sunt români autohtoni au rămas mioritici”. Modernizarea românilor din secolul trecut a fost împinsă înainte de vocabularul și sintaxa urnite din loc de scrierile lui Eminescu.
Lectură suplimentară: Cine a descoperit teoria relativității: Einstein sau Eminescu?
