Acuş mă ajunse şi vestea de săvârşirea zilelor drag fiiului mieu Mihail voevod, de sărăcia doamna sa şi a coconilor domniei lui prin ţărăle străine. Fuiu de plângere şi de suspine ziua şi noaptea. După aceea, cu vrearea şi cu ajutoriul Domnului din ceriu (…) s’au milostivit de i-au scos din ţărăle străine în ţeara de moştenire. Şi deacă să adunară unii cu alţii, mare plângere şi suspin fu întru ei de jalea fiiu său Mihail voevod şi pentru patima lor ce-au pătimit prin ţărăle străine doamna Stanca şi fiiusău Ion Nicola voevoda şi fiiesa doamna Florica. Fu după aceea întrebarea întru jale, cine cum au petrecut. Grăi doamna Stanca: cum am păţit noi, maică, să nu pată nime din ruda noastră. Dară molitva ta, maică, cum ai petrecut? Maica zice: cu mult foc de moartea fiiu mieu şi de jalea domniilor voastre (…)
Doamna Tudora, despre moartea fiului ei Mihai Viteazul
Doamna Florica era considerată fiica neligitima a Domnitorului. Din acest text reiese că era sora bună a lui Nicolae și fiica Doamnei Stanca.