Pistolul adoptat în 1911 de armata Statelor Unite a stabilit în timp standardul pentru pistoalele semiautomate. Armurierul John Browning a venit în anul 1897 cu o idee pentru înzăvorârea armei total diferită de ceilalți competitori.
John Browning a propus soluția unui închizător care să facă corp comun cu un manșon ce îmbracă total țeava armei, pe toată lungimea ei. Patentul din 1897 a fost pus în circuitul comercial sub forma pistolului semiautomat Colt 1900.
Ciclul de operare al acestei arme se desfășura în următorii pași: înzăvorârea era realizată prin intermediul unor came ale țevii care intrau în lăcașe din manșonul ce face corp comun cu închizătorul – astfel închizătorul era ținut lipit de camera cartușului; țeava era prinsă de rama armei prin două legături mobile (una la gura țevii, a doua lângă camera cartușului); după ce glonțul părăsește țeava, aceasta se mișcă înspre înapoi sub acțiunea reculului împreună cu manșonul și închizătorul; după câțiva milimetri legăturile mobile coboară țeava și camele ies din lăcașurile manșonului-închizător; țeava își oprește cursa spre înapoi, manșonul-închizător și-o continuă, extrage tubul din camera cartușului; sub presiunea arcului recuperator (plasat sub țeavă) manșonul revine, culege un nou cartuș din încărcător pe care îl introduce în camera cartușului și împinge țeava înspre înainte, legăturile mobile ridică țeava până când camele intră în lăcașurile din manșonul-închizător realizând astfel înzăvorârea.
Modelul Colt 1900 a fost testat de armata SUA și s-a impus în fața pistoalelor Mauser C-96 și Mannlicher 1894, dar nu a intrat în dotarea militarilor americani. După mai multe serii de teste, în anul 1911 a fost adoptată o variantă a modelului propus de John Browning, Colt model 1911. Diferența majoră între sistemele de înzăvorâre ale celor două arme constă în renunțarea la legătura mobilă de la gura țevii care ține țeava prinsă de rama pistolului. Colt 1911 a păstrat doar legătura mobilă de lângă camera cartușului, astfel că atunci când manșonul închizător se desprinde de țeavă, gura țevii pivotează în sus.
Renunțarea la legătura mobilă de la gura țevii a făcut ca noua armă să fie mai ușor de fabricat și de întreținut. Colt model 1911 a fost un pistol cu o vitalitate ieșită din comun: a rămas în dotarea armatei americane din 1911 până în 1986, dar este în continuare folosit de unele echipe ale forțelor speciale americane și în ziua de azi.
În același timp sistemul de înzăvorâre cu manșon lansat de Colt 1911 a devenit soluția standard pentru majoritatea pistoalelor semiautomate, restul ideilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea fiind practic aruncate la gunoi după apariția acestei arme.
