O monedă valahă de argint din secolul XV a rămas aproape 100 de ani învăluită în mister. După ce a fost descoperită în 1893, moneda și-a dezvăluit secretul în urma cercetărilor numismatului Octavian Iliescu abia în anul 1979.
La prima vedere pare un ban de argint valah obișnuit: pe o parte stema familiei Basarabilor (scutul despicat cu soarele și luna), pe cealaltă un coif de luptă cu acvila cruciată a Țării Românești în cimier. Doar că în dreapta heraldică a acvilei se găsește o stea în cinci colțuri cu o coadă în forma literei S.
Pe 8 iunie 1456 astronomul italian Paolo Toscanelli (cel care i-a furnizat o hartă greșită lui Cristofor Columb ce a dus la descoperirea Americii) a observat periheliul cometei Halley, pe care a descris-o ca având o coadă strălucitoare ca aurul. Vizibilă cu ochiul liber vreme de o lună, cometa a băgat spaima în papa Calixt III, care a cerut credincioșilor să se roage pentru evitarea unor dezastre iminente. Turcii au asediat Belgradul la începutul lunii iulie – ceea ce a confirmat prevestirea cometei. Pe 11 august 1456, după ce a reușit să-i alunge pe turci, a murit Iancu de Hunedoara – încă un semn al ghinionului adus de steaua cu coadă. Cel puțin cronicarul italian al lui Matei Corvin, Bonfini era convins că exista o legătură între cometă și moartea lui Iancu de Hunedoara. Sârbul Brankovici a notat și el în cronica sa apariția cometei ca un semn al unor vremuri grele, în rând cu mai mulți alți cronicari ai vremii.
La puțină vreme, în vara anului 1457 a fost vizibilă în Europa o altă cometă (Toscanelli II). Cum Vlad Țepeș și-a început domnia în vara anului 1456 moneda de argint de care este vorba nu poate decât să-i aparțină – toate celelalte caracteristici indicând-o ca fiind o monedă a unui voievod al Țării Românești de secol XV (stema de familie, stema țării, realizarea în stilul meșterilor argintari brașoveni). Apariția a două comete vizibile cu ochiul liber în doi ani consecutivi nu putea trece neobservată. Deși lipsește numele voievodului emitent de pe această monedă, reprezentarea clară a cometei o plasează în anii 1456-1457, respectiv în timpul domniei lui Vlad Țepeș.
Iar asta ne spune câteva lucruri despre voievod. În vreme ce pentru majoritatea contemporanilor apariția cometei din 1456 a fost un semn de rău augur, pentru Vlad Țepeș se pare că a fost un îndemn la acțiune. Pribeag prin Transilvania și Moldova din iarna anului 1448, în vara lui 1456 Vlad Țepeș trece munții și îl ucide pe Vladislav urcând pe tronul Țării Românești. Steaua cu coadă nu l-a descurajat, cel mai probabil a considerat-o ca purtându-i noroc, mai ales că a pus-o pe o monedă – singurul caz de reprezentare a unei comete pe o monedă din evul mediu.
