Alexandru Lăpuşneanu l-a învăţat dreptul bizantin pe Ivan cel Groaznic

Ivan cel Groaznic a fost primul conducător moscovit care s-a intitulat „Ţarul tuturor Rusiilor”, dar a trebuit să apeleze la voievodul Moldovei Alexandru Lăpuşneanu pentru a-şi pune în ordine sistemul legislativ.

Până la Ivan cel Groaznic conducătorii de la Moscova aveau titlul de prinţ şi conduceau unul din multele state ale slavilor de răsărit. Titlul de „Ţar al tuturor Rusiilor” are o semnificaţie aparte: „toate Rusiile” sunt Rusia Mare (cea din jurul Moscovei), Rusia Albă (Belarus) şi Rusia Mică (Ucraina). „Ţarul tuturor Rusiilor” este un titlu care revendică moştenirea Rusiei kievene, fondate de nordicii scandinavi pe drumul de la Baltica la Marea Neagră. Tot de la Ivan cel Groaznic a început şi pretenţia conducătorilor moscoviţi că ar fi continuatorii Imperiului Bizantin.

Doar că experţii lui Ivan cel Groznic au avut probleme în a ordona Nomocanonul bizantin al lui Matei Vlastares din 1335. Acesta fusese tradus din greacă în slavonă la curtea principelui sârb Ştefan Duşan, iar traducerea fusese făcută ad-litteram. Problema era că alfabetul grec nu se potrivea cu alfabetul chirilic şi toată materia legislaţiei bizantine era cam dată peste cap.

Până la urmă, în 1556 Ivan cel Groaznic i-a scris voievodului Alexandru Lăpuşneanu rugându-l să-i trimită o copie a traducerii slavone din legile bizantine ordonată conform alfabetului chirilic. Românii foloseau de sute de ani opera legislativă a lui Vlastares, iar în vremea în care Ivan cel Groznic i se adresa lui Alexandru Lăpuşneanu în spaţiul românesc circula deja o traducere în limba română a Nomocanonului. Lucrarea i-a fost încredinţată episcopului Macarie de la Roman care a încheiat-o în 1560 şi ceaslovul i-a fost trimis ţarului de la Moscova. Manuscrisul realizat la Roman a fost redescoperit la sfârşitul secolului al XIX-lea la Kiev.