O mică vijelie în paharul cu apă numit Facebook m-a făcut să scriu rândurile acestea. Dan Alexe bagă bățul prin gard și îi scoate din sărite pe băieții de la În Linie Dreaptă, eu țin cu Dan Alexe și mă trezesc atârnând pe nicăiri din punct de vedere ideologic. Și asta e problema, că nu mă atârn nicăiri și mă simt bine așa.
Nici nu aș avea unde să mă anin în vreun fel. ÎLD îi divinizează pe Tismăneanu și Patapievici, și dacă nu ești de partea lor – automat ești pe partea greșită. Și în cazul de față prefer să fiu de partea greșită. Haideți să începem cu Patapievici și să citim din jurnalul Monicăi Lovinescu, cine are răbdare găsește paragraful în care este rememorată prima întâlnire a acesteia cu Horia Roman Patapievici, prin 1990: viitorul filosof oficial al României povestea atunci că tatăl său a fost persecutat de regimul comunist de la București. Iar Monica Lovinescu l-a crezut pe cuvânt. Mai încolo a apărut informația susținută cu documente că tatăl lui Patapievici a fost mare funcționar comunist la Banca Națională a României, eșalonul al doilea, comunist din tinerețe, ilegalist rămas în URSS la Cernăuți, după ocupația sovietică din 1940. Și mai apoi să aflăm că Patapievici îi re-conspira la CNSAS pe foștii turnători la Securitate, nu chiar pe toți, doar pe cei care îi erau prieteni. Am destule motive să nu-mi placă Patapievici.
Și ce să-mi placă la Tismăneanu? Bătaia de joc numită ”Raport final privind condamnarea comunismului”? Cu Virgil Ierunca trecut în lista de autori – când bietul om zăcea într-un pat de spital în ultima fază de Alzheimer? Cu Monica Lovinescu pusă în aceeași listă de autori când era blocată la pat și mărturisea că nu înțelege de ce a fost trecută în acea listă? (Citiți cartea Doinei Jela despre ultimele zile ale Monicăi Lovinescu pentru a vă lămuri cât a participat la redactarea raportului Tismăneanu). Ce să apreciez la acest raport? Felul în care Tismăneanu și-a bătut joc de Paul Goma, băgat și scos din Comisie în stil stalinist? ”Raport final” cu n variante pline de erori? (Cifre scoase din burtă, dizidenți trecuți ca uciși de Securitate – când de fapt oamenii erau cât se poate de vii etc.) De fapt ”Raportul final” este o compilație din cărțile mai multor autori care s-au folosit de aparteneța la comisie pentru a-și face tone de copii gratuite după documentele din arhive.
În rest multă regie, circ pentru popor, cu măscăriciul Corneliu Vadim Tudor care și-a jucat scena finală într-un spectacol prost regizat al distrugerii oricărei șanse pentru refacerea și adaptarea naționalismului românesc. Eroi și anti-eroi într-o tragedie de mică anvergură, construită în bătaie de joc pe scheletul ”pupat piața Endependații”, blestemul lui Caragiale de care nu mai scăpăm. (îți trag palme monșer, mă-nțelegi matale)
Asta este cu ÎLD, obsesia idolatră Tismăneanu-Patapievici plus imitarea unor curente apuse în Occident în numele unei sincronii ”bune” față de protocronismul ”rău”, invocarea unor tradiții țărăniste și a ”moștenirii” Coposu-Maniu – fremeni de muzeu, cum ar spune Frank Herbert, războinicii unei cauze inexistente în numele unei ideologii trecută la categoria ”și altele”.
Iar după ce a murit măscăriciul de serviciu Corneliu Vadim Tudor sunt căutați noi inamici pentru a continua regia stupid dihotomică: neo-legionari antisemiți, fundamentaliști ortodocși care vor să vândă țara Moscovei, Dan Puric și prietenii lui Dughin de la București. Să dau mărturie că nu-mi place Dan Puric? Păi nu-mi place, că meseria lui este de măscărici, asta este profesia lui și este bun, hai să-i spunem actor, mim, artist sau cum vreți – și interpretează un rol, îl regizează și naiba știe cine îi scrie scenariul și replicile, poate și le scrie singur, treaba lui, să fie sănătos – este loc pentru toată lumea în București.
Fundamentaliștii ortodocși care vând țara Rusiei? În primul rând nu cred că există așa ceva, iar cei care s-au căptușit cu eticheta asta nu-mi inspiră mare încredere din cauza amestecului nediferențiat în discurs: politică și teologie. Sunt un partizan declarat al Bisericii Ortodoxe Române, însă nu cred că pot fi rezolvate probleme de economie cu citate din Evanghelii.
Și așa am ajuns să mă simt mai apropiat de Dan Alexe, Vasile Ernu și Victor Roncea. Nu sunt de acord cu tot ce spun ei – dar sunt oameni care au în comun faptul că au idei proprii, încearcă să gândească cu creierul din dotare și mai au o doză de umor – ceea ce îmi doresc și mie.
[av_sidebar widget_area=’PB’ av_uid=’av-25e3qp’]
Și mie.
Pai ai! Noi nu stim?!
Atunci… la mai mult!
PS: Cocktail mai Molotov n-ai gasit? :)
Mercic!
Esenta este ca nici un anti-comunist autentic nu poate deveni isteric la adresa Miscarii Legionare. Cei care ridica piatra impotriva lui Codreanu nu sint nici pe departe anti-comunisti. Ba dimpotriva.
Intre timp familia Roncea a schimbat tabara si oricum lupta asta, cu propria prostie, uneori stimulata financiar, e cea mai grea si mai atipica. Practic, suntem in momentul de bilant, cand toate lucrurile care s-au spus sau nu capata sensul final, un sens care uneori ii surprinde si pe cei implicati direct. Daca mi-ar fi spus cineva cu zece ani in urma ca voi da like Alinei Mungiu si voi fi precaut cu ziaristionline as fi fost foarte suspicios. Insa, spre deosebire de majoritatea, eu am continuat in tot timpul asta sa ii citesc pe ambii, sa ii evaluez si sa imi fac propriile judecati pornind de la ce a spus fiecare.
Nationalisti duplicitari, se prezinta victime ale comunismului. Insa , nu prezinta documente reale care sa confirme aceste calitati!
Tismaneanu, ca toti ai lui, este o jigodie.
Ne învata „democratie” cu acelasi avânt cu care taica-su ne învata materialismul dialectic.
S-a dezis cumva de învatatura „gresita” a predecesorului? Nici gând.
Cum poate cineva care completează în dreptul său naţionalitarea „român” să admită că HRP merită cît de cît o consideraţie din partea lui? În timp ce CVT este etichetat cu cele mai abjecte defecte. Nu sunt un fan al celui plecat de curînd dintre noi, dar cred că nu face cinste nimănui să-l califice cu epitete de tip „măscărici”. Cu acest fel de epitete, după părerea mea nemeritate, l-au gratulat toţi duşmanii săi. Chiar dacă uneori el a forţat lucrurile din dorinţa lui sinceră de a pune în mişcare un curent naţionalist care la noi adormise demult, nu a fost în nici un caz un simulant. El rtăia sincer idealul său de renaştere naţională şi ar fi păcat să-l calificăm drept măscărici.
Avînd în vedere toate astea, mă întreb dacă vreodată, lăsînd umorul la o parte naţiunea română se va redresa moral pentru a închega cît de cît o solidaritate naţională.
Generalul de brigadă în rezervă Aurel Rogojan spunea cîndva despre HRP:
„Ne-a fost dat să trăim un sfârşit de săptămană marcat de o ştire prea repede trecută sub tacere, deşi anunţa un grav atentat împotriva conştiinţei istorice a românilor. Dintre autorii asumaţi ai atentatului nu puteau lipsi Horia-Roman Patapievici şi Teodor Baconschi. Primul în calitate de coordonator al unui proiect editorial denumit „România medievală”, finanţat din bugetul de criza al României cu 7 milioane de euro, iar cel de al doilea ca părinte prefaţator al volumului cu titlul menţionat, editat de Institutul Cultural Român. Volumul este, puţin spus, o blasfemie la adresa conştiinţei istorice a poporului român.”
I-adevarat ca un citat din evanghelie nu rezolva de la sine o problema, dar orice economie pleacă de la o interpretare teologica a vieții. Si teologie fără politica? La noi in Bizantyum? :) la multi ani!
Stai aproape de roncea ca sa ai parte de cititori judex care-ti citeaza din generalii lui ceausescu!