Meniu Închide

Cum își cheltuia banii nepotul lui Vlad Țepeș

Nepotul lui Vlad Țepeș, Mircea Miloș iubea florile sau cel puțin așa reiese din catastiful lui de cheltuieli păstrat la Brașov, unde în primăvara anului 1509 a cumpărat în mai multe rânduri flori, semințe de flori și ghivece.

Un prinț român mai puțin cunoscut, Mircea Miloș a lăsat mai multe urme în documente și cronici. Fiu al lui Mihnea cel Rău, a domnit câteva luni în Țara Românească înainte de venirea oștirii boierilor Craiovești condusă de viitorul voievod Neagoe Basarab. Taică-său, Mihnea cel Rău fugise deja la Sibiu încă din vara anului 1509 împreună cu doamna Voica, (nu era mama lui Mircea Miloș). În februarie 1510 Neagoe Basarab dă un atac de noapte asupra mănăstirii Cotmeana de lângă București unde era cantonată oastea lui Mircea Miloș, care scapă cu fuga împreună cu un fiu al boierului Stoican ”pre o fereastră, dăsculți, dăscinși și fără ișlice” după cum zice cronica.

Mircea Miloș i s-a alăturat tatălui în pribegie la Sibiu și a fost martorul asasinării lui lângă biserica cea mare din cetrul orașului. N-a putut împiedica uciderea lui Mihnea cel Rău, însă i-a omorât cu mâna lui pe câțiva dintre asasini. Apoi a încercat din răsputeri să reia tronul: s-au păstrat câteva scrisori în care încerca să o convingă pe mama sa vitregă – care păstrase averea lui Mihnea cel Rău – să-i împrumute banii necesari pentru ridicarea unei oștiri. A existat și un conflict cu doamna Voica în legătură cu 24 de cupe de argint aurit comandate meșterilor aurari de la Brașov de Mihnea cel Rău – Mircea Miloș le dorea pentru el, brașovenii i-au dat doar 2 cupe, restul le-au trimis la Sibiu doamnei Voica. În vara anului 1512 prințul pretendent a încercat fără succes să-și reia tronul pe care se suise între timp Neagoe Basarab. Apoi dispare din documentele păstrate.

Dincolo de această istorie politică repetitivă, Mircea Miloș ne-a lăsat o listă de cheltuieli care acoperă perioada august 1508 – mai 1509 când a locuit la Brașov. Cheltuielile unui prinț român spun o poveste mult mai interesantă decât luptele permanente pentru tron – prin această listă de cheltuieli intrăm în intimitatea vieții unei case nobile. Fiind vorba de o perioadă lungă de timp putem vedea ritmul cheltuielilor și să ne dăm seama de organizarea gospodăriei unui tânăr prinț care în nouă luni de zile a cheltuit impresionanta sumă de 18.252 de aspri, contravaloarea a 268 de porci la prețul zilei sau circa 18 kg de argint.

O împărțire pe categorii a cheltuielilor ne arată prioritățile unui prinț valah.


CONTINUAREA ACESTUI ARTICOL POATE FI CITITĂ AICI











Alătură-te celorlalți 250 de abonați.


Articole similare

7 comentarii

  1. Petru

    Probabil pt osteni (haine, arme, cai + o mare parte din celelalte), chiar tu spuneai ca se straduia sa-si recapete tronul. Cam putin, probabil ies vreo cateva zeci de soldati…

  2. gabi

    Cele 24 de cesti erau pentru zestrea domnitei Ruxandra, fiica lui Mihnea cel Rau, care s-a casatorit cu Bogdan cel Orb din Moldova, si fusesera platite de Mihnea. Aranjamentele casatoriei au fost finalizate de doamna Voica (ramasa singura in Sibiu cu restul familiei, dupa moartea sotului ei in 12 martie 1510); normal ca femeia nu i-a dat cestile respective lui Mircea voda!
    Haine multe? Boierii / domnii isi hraneau si imbracau slujitorii si ostenii, de aceea se cam inghesuiau baietii si fetele sa intre intr-o slujba de felul asta. Ca si azi, dealtfel, e mai bine la stat decat la privat, sic!
    P.S. Pentru curiosi, lespedea de mormant a lui Mihnea cel Rau poate fi vazuta la subsolul Bisericii Evanghelice (fosta catolica) din Huet Platz / Sibiu, in Lapidarium, cum cobori si faci stanga in sala principala, in fundul salii. Dai un banut pe bilet, dar face!

    • George Damian

      Cești este transcrierea din documentele slave care se referă la chestiune, în registrele brașovenilor care au fabricat obiectele li se zice cupe. În continuarea articolului (care este mai lung în varianta accesibilă abonaților) este detaliată chestiunea hainelor.

  3. Pingback:Istoria medievală a românilor în cifre și grafice - Historice.ro

  4. Pingback:WC-uri voievodale și o bombă cu căcat de la Mediaș - Historice.ro

  5. Pingback:CLOSETELE VOIEVODALE ÎN ISTORIA NOASTRĂ « CER SI PAMANT ROMANESC

Ai ceva de spus?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.