De mai mulţi ani încerc să înţeleg de ce românii din Braşov au pornit pe un drum, iar ţiganii din acelaşi oraş pe altul. La o primă vedere ambele comunităţi au intrat în istorie cu şanse aproximativ egale, dar au sfârşit diferit. De mai mulţi ani studiez istoria ţiganilor braşoveni şi încerc să înţeleg de unde a apărut această diferenţă.
Corporatismul medieval
Ţiganii şi românii din Braşov au avut în evul mediu un statut asemănător: parte dintre ei iobagi, parte oameni liberi, nici unii nu aveau drepturi cetăţeneşti, erau excluşi de la deciziile politice. Pentru tot evul mediu ambele comunităţi s-au confruntat cu măsuri de excludere economică. Iniţial ţiganii puteau practica tot felul de meşteşuguri (fierărie, cizmărie, zidărie) plus din rândurile lor erau recrutaţi călăii, hingherii şi temnicerii oraşului (meserii bine plătite, dar care aveau ataşat stigmatul social al impurităţii). Dintre ţigani erau recrutaţi şi cioclii pe timp de ciumă, dar în această „breaslă” intrau şi români şi saşi şi unguri (aici mai degrabă era vorba de imunitatea dobândită în faţa bolii, nu de originile etnice sau sociale).
Intrarea în breslele saşilor era blocată şi pentru români şi pentru ţigani. Iniţial condiţia de intrare în breaslă era să fii „ehrlich und ehelich” (onorabil şi provenit dintr-o căsătorie legitimă, erau excluşi iobagii, impurii, cei lipsiţi de cetăţenie, copii din flori). Mai prin secolele XVI-XVII statutele breslelor braşovene îi exclud explicit pe unguri, se declanşează conflicte cu breslele ungureşti considerate inferioare. Ţiganii şi românii nu sunt excluşi din bresle explicit, dar nici nu apar menţionaţi ca membri.
În ciuda acestui fapt, în secolele XV-XVI-XVII fierarii ţigani din Braşov cunosc o perioadă de prosperitate, primesc numeroase comenzi din partea primăriei oraşului (în general pentru lucrări publice) cot la cot cu fierarii saşi. În secolul al XVIII lea începe o excludere masivă a fierarilor ţigani: apar numeroase procese cu breselele saşilor prin care ţiganilor li se limitează dreptul de a practica fierăria şi cizmăria. Tot în aceeaşi perioadă încep şi excluderile românilor: cojocarilor şi măcelarilor români li se impun limitări din ce în ce mai stricte în ceea ce priveşte cantităţile de mărfuri prelucrate şi perioadele de timp în care le puteau scoate la vânzare.
Unii se ridică, alţii se coboară
Până aici istoria ţiganilor şi românilor din Braşov este asemănătoare, din secolul al XIX lea se produce o „explozie” a românilor braşoveni. Gazeta de Transilvania, George Bariţ, Andrei Mureşanu, Deşteaptă-te române!, Gimnaziul românesc, Andrei Şaguna, Anton Pann, Sextil Puşcariu, societatea ASTRA, casina română etc.
Românii din Braşov se ridică brusc în secolul al XIX lea, de la statutul de iobagi lipsiţi de drepturi economice şi politice, toleraţi din punct de vedere religios şi politic, la statutul unei „minorităţi” (minoritate în imperiu, de fapt românii reclamau drepturile unei majorităţi în principatul Transilvaniei) care îşi cerea drepturile şi declanşa o luptă care în mai puţin de un secol avea să ajungă la victorie.
În paralel ţiganii braşoveni se afundă la nivelurile de jos ale societăţii. Am identificat în arhivele braşovene două documente interesante despre ţigani. Primul, de pe la 1780 parcă, semnat de un conte Teleki, este un raport care propunea un plan de deportare cu ajutorul armatei austriece a tuturor ţiganilor din Transilvania, care urmau să fie trimişi în Valahia şi Moldova. Al doilea document este o analiză sociologică in nuce de la 1802 a şefului poliţiei Braşovului referitor la comunitatea de ţigani a oraşului. Cu o viziune profund umanistă, poliţaiul constata sărăcia, lipsa de igienă, lipsa educaţiei şi a oricăror perspective pentru comunitatea ţiganilor. Cele două documente conţin esenţa tratamentelor aplicate ţiganilor în secolele XX şi XXI: măsuri extreme de „eliminare a problemei” sau integrarea forţată pe mecanismul „şcoală, muncă şi săpun” (am scris aici mai multe despre terţul exclus în problema ţiganilor).
De ce?
Explicaţii sunt mai multe. În primul rând biserica: românii din Braşov au avut biserică proprie, iar preoţii din Şchei au făcut mult mai mult decât să bolborosească slove. Şi aici ajungem la al doilea element: scrisul. Preoţii din Şchei ştiau să scrie şi îi învăţau şi pe alţii, preoţii din Şchei erau folosiţi de saşi pentru corespondenţa diplomatică cu voievozii din Moldova şi Valahia. Să nu uităm de diaconul Coresi şi tiparniţa lui de la Braşov. Mai mult, în secolul al XVIII lea românii îşi ridică o şcoală (unul din promotorii şcolii româneşti a fost Ilie Birt, vezi aici o parte din povestea lui, scrisă mai vesel). Apoi vine negoţul românilor braşoveni cu restul românilor din voievodate şi sprijinul reciproc. Nu în ultimul rând vin „grecii” stabiliţi în secolul XVIII la Braşov (în realitate aromâni sud-dunăreni care au preluat în forţă comerţul pe ruta Viena – Istanbul). Nu trebuie ignorată nici Biserica greco-catolică, furnizoare de intelectuali capabili să ducă o luptă pe termen lung. Dar nu în ultimul rând cred că românii au vrut.
P.S. Comentariile rasiste dispar fără drept de apel.
Cred că ar fi vrut și țiganii, cel puțin o mare parte a lor. Cred că mai e o problemă: dacă românii erau inițial prost văzuți de sași și de maghiari, țiganii au fost prost văzuți de toți, inclusiv de români. În plus, nomadismul făcînd parte din cultura lor chiar și după ce au devenit stabili (se vede asta în modul lor de viață și azi, majoritatea nu construiesc pentru viitor, trăiesc viața de azi pe mîine), ei nu au format o comunitate cu lideri care să îi reprezinte și să îi ridice. Abia azi sînt într-un asemenea moment al existenței lor ca grup etnic. Mai au nevoie de minim două generații și de eforturi imense ca să scape de stigmat, după părerea mea.
Deci nu conteaza faptul ca esti prost-vazut, ci numarul celor care te vad asa?! Orice mi-ati spune: tiganii au avut lideri si i-au avut pe cei care si i-au meritat. Ca si noi, romanii, de altfel. Cei care se erijeaza azi in liderii tiganilor, majoritatea, sunt niste personaje rupte de realitatile tiganesti.
Mai rau, aceste personaje sunt cam toate in remorca celor care lupta impotriva majoritatii – respectiv gay-ii, active watch, gds, soros, etc – inclusiv deci si impotriva tiganilor care s-au integrat! Cum pot fi acesti „lideri” reprezentativi cand urla impotriva Bisericii, de exemplu, cand eu vad in fiecare duminica tigani evlaviosi la Liturghie?
Fac doua remarci:
1) la tigani o generatie inseamna 14-15 ani, la restul lumii cam 25 cu bataie catre 30.
2) au trecut 10-11 generatii de la dezrobirea lor inceputa in 1856. Rezistenta lor la civilizare nu da semne de slabire, ba inca e molipsitoare.
în ceea ce-i priveşte pe rromi am să dau un exemplu de ce nu-i iubeşte lumea. o perioadă am ajutat o prietenă la un magazin. la vânzare. la ora 10.00 veneau două fete de etnie rromă ce măturau strada să bea o cafea de la automat. erau tinerele, curăţele şi munceau. văzându-ne zilnic am intrat în vorbă, eu imi zic că de … să renunţ la prejudecăţi, că munceau şi-şi vedeau de treabă. rămân perplexă că nu ştiau să citească ceasul, nu ştiau să scrie, în fine. de milă mai le dau o cafea, mai le ascult, mai le dau un sfat vis a vis de vaccinarea copiilor, nu aveau medic de familie şi ca atare, după ce-au născut nimeni nu se îngrămădise să le vadă pruncii deşi, după ştiinţa mea, copii au dreptul la nişte gratuităţi şi altele. toate până într-o zi când imi cer un pachet de ţigări, un suc şi nici nu mai ştiu ce pe datorie pentru cîteva zile până luau banii. totul făcea 18 lei. le dau, că doar ne vedeam zilnic, le spun că nu-i magazinul meu şi că le rog să se ţină de promisiune, ei aş! promisiunile sunt pentru proşti, nu? de a doua zi nu au mai pus piciorul pe acolo, serveau cafeaua în altă parte şi parcă nici nu mă cunoşteau. prietena pe care o ajutam mă avertizase din primele zile că să-mi văd de treabă, că n-ai văzut ţigan să muncească nici cuc să clocească, doar că eu am zis că dacă nu renunţăm la prejudecăţi nu avem cum să convieţuim împreună. nu era vorba de 18 lei, suma era de tot râsul, ci de gest şi de plăcerea pe care probabil o simţeau că m-au făcut. banii nu s-au recuperat nici până în ziua de azi, sunt vreo 3 ani de-atunci iar eu ajutam o prietenă dar … dacă lucram la patron şi patronul mă dădea afară? cred că acest comportament îi defineşte şi i-a definit de-a lungul timpului.
E comportament acumulat în generații de sărăcie și respingere. Copiii lor, cărora lipsa de educație și de mijloace a părinților le taie orice șanse, vor crește la fel și vor deveni o problemă pentru generația următoare. Așa au crescut și ele- fără școală, văzîndu-și părinții cerșind și furînd. Și problema se perpetuează, generație după generație. Noi îi privim punctual- cutare m-a furat-, dar problema lor e globală și se transmite generației următoare.
Eu am și o grămadă de experiențe pozitive cu țiganii, pentru că am crescut alături de ei- dar nu e cazul să ne întindem aici. Pot doar să vă spun că țiganii își doresc cu adevărat să trăiască mai bine și cei care au șansa să o facă profită de această șansă, ca orice om.
@liliana
Tu chiar vrei neaparat sa ne explici pe silabe ce culoare are corbul?
Citind acest minunat articol mă inundă o plăcere deosebită gândindu-mă la tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut ce-a făcut şi-a teleportat breslele săseşti la ele acasă, în Germania natală. Omul are şi petele lui de lumină, dacă priveşti din direcţia care trebuie. :)))))))))
@Fratele Andryusha
Breslele sasesti, spre norocul lor, au putut sa aleaga intre o viata mizerabila si saraca in bolsevism si o viata mult mai buna intr-o tara care le-a repatriat.
Foarte bine. Ducă-se.
n-am reuşit să găsesc calea de a mă înţelege cu etnia rromă. orice ai face nu dau prea mare importanţă educaţiei oficiale, chiar şi cei cu posibilităţi materiale nu dau doi bani pe şcoală, de cei saraci nici nu mai vorbim. câte din fetele celor cu bani pe care îi vedem la televizor cu maşini, palate şi salbe la gât fac şcoală? băieţii merg până pe la clasa a opta şi cam atât. poate că nu sunt proşti dar nu vor şi oricâte condiţii le-ai crea ei tot ce ştiu fac, de-asta nu-şi vor găsi calea în veci, nu pentru că nu pot ci pentru că nu vor, dacă le faci observaţie urlă că sunt discriminaţi. întodeauna mă găndesc că sunt oameni şi că poate Dumnezeu i-a lăsat cu un scop şi mă abţin dar tot nu reuşesc să-i înţeleg. mă găndesc că o vânzătoare de magazin câştiga cam 1000 de lei pe lună, işi plăteşte dările şi îşi trimite copii la şcoală, e curată, spălată şi îmbrăcată decent, fetele-femeile de care vorbeam mai sus aveau mai mulţi mai bani, cu sporuri cu tot ieşeau mai bine, ce le împiedica să-şi ducă copii la doctori şi să-i vaccineze? la 21 de ani cât aveau, aveau deja una doi copii şi cealaltă patru, trăiau în cocioabe pe la piaţa progresul dar aveau Digi. ce mâncau copii ăia nu ştiu, oricum copil de 9 luni nu stătea în fund, probabil că era principiul că mai fac unul şi gata. Dumnezeu să-i înţeleagă că eu nu pot. frate Andriuşa pe rromi nu-i vrea nimeni.
Nimeni nu vrea pe nimeni, n-are rost să ne amăgim… ;)
@liliana
Ca sa pricepi totul despre ei apuca-te si studiaza ca pe „Tatal Nostru” aceasta magnifica si dumnezeiasca substanta organica, acidul dezoxiribonucleic. Succes.
foarte corect articolul. Cu cateva exceptii, tiganii se simt bine acolo unde sunt acum. Exemplu: taica-meu are la tara 3 hectare, impartite pe doua loturi. in fiecare an incearca sa angajeze oameni sa il ajute la munca. Evident, pe langa mine si 2 amici ai lui taica-meu, se prezinta niste tigani. ce pretentii au: 20 lei pe zi, un pachet de tigari, bere sau vin si mancare. Inutil sa va spun ca lucreaza jumatate cat noi si mai lasa si de pogacit (venit noaptea si furat porumbul si cartofii neculesi intentionat de pe camp)?
Plus, unde stau parintii mei acum, in 20 de ani au ajuns sa locuiasca mai mult tigani. Cand merg acasa nu vad decat gunoaie aruncate de pe geam in parc, manele cat cuprinde, la volum tare, sa auda toata lumea, si o gramada de indivizi care freaca menta pe langa blocuri, de la copiii la batrani.
Din pacate tiganii au o rezistenta nativa la civilizatie si progres… cel mai bun exemplu: isi construiesc vila, dar nu se pot abtine sa faca focul seara pe ulita. Nu conteaza cat de mic e, conteaza sa miroasa a fum.
– Cum incepe o reteta de prajitura tiganeasca?
– Se fura patru oua…
nu vreau să fiu, nu vreau … dar nu pot.
Deci pe scurt: ai carte, ai parte.
Mi-a placut faza cu deportarea tiganilor în Moldova si Muntenia.
Probabil ca au reusit, din moment ce dupa revolutie, multi tigani s-au „reîntors” în Transilvania si au „reclamat” casele urmasilor fostilor prigonitori, acuma si ei „deportati” în Germania.
Exista si dreptate pe lumea asta.
Nu fregventez blogul de prea mult timp și în mod normal nu m-aș băga în seamă, dar nu pot să mă abțin să-mi exprim o prezumție: cei care laudă deportarea și plecarea sașilor din țară (precum cei de mai sus ce folosesc pseudonimele Fratele Andryusha sau Marian) probabil n-au pus în viața lor picior în vreun oraș-fost săsesc din Ardeal, și n-au cunoscut personal vreun sas vreodată, ca să le judece felul de a fi și patrimoniul cultural de la fața locului. Altfel, mult mai nuanțate ar fi fost considerațiile lor naționaliste și nu s-ar fi apropiat așa de extremă.
@Pasarea cu aripi
Asta e, cind oamenii nu cunosc si judeca totul prin prisma prezentului. Tocmai astora se datoreaza nivelul tehnologic, tehnica si tactica militara avansata de aparare in cetati superfortificate, dezvoltarea si arhitectonica la care a ajuns Transilvania in ultimii 800 de ani. Cei care au stapinit-o insa peste 900 de ani, devin din ce in ce mai agresivi, vor sa se substituie subtil si sa-si atribuie cu o nerusinare crasa intreg patrimoniul sasesc.
Sa ne intelegem – NU Ceausescu i-a deportat pe sasi, EI au vrut sa plece in Germania Federala; in perioada de dupa al doilea razboi mondial, Romania a fost singura tara care nu i-a deportata pe sasi (deportarile au fost facute de rusi). Pentru documentare, cititi, daca aveti posibilitatea, cartea lui Jean-Leon Muller – L’expulsion des Allemands de Hongrie (1944-1948), la pagina 141 se face comparatie intre atitudinea Romaniei si cea a Ungariei cu privire la expulzari; se precizeaza de catre autor ca Romania a fost mult mai toleranta fata de populatia germana, desi in timpul razboiului loialitatea acesteia a fost mult mai redusa decat a populatiei germane din Ungaria fata de Ungaria. Unul din motivele pentru care germanii din Ungaria au fost expulzati este ca nu exista suficienta suprafata agricola pentru reforma agrara, iar germanii din Ungaria, majoritatea svabi, se ocupau de agricultura – deci au fost expropiati.
Da, Romania este si altfel – dar si in sensul bun.
Cred ca ai înteles gresit comentariul meu, pasarico. Era un fel de gluma amara, pentru ca asa s-au umplut sate întregi de tigani care au devenit proprietari pe (fosta) averea altora.
Marian, poate aș fi acceptat că nu am simțit subtilitatea dacă n-ar fi fost comentariul de final ”Exista si dreptate pe lumea asta.” – prin care, ce-i drept, recunosc acum că te-ai putea referi la altceva. Oricum, nu te-am insultat, iar tipul oamenilor de care vorbesc există și mă deranjează foarte tare.
-Daca un singur tigan ar fi fost inrolat in armata ce a sustinut Razboiul de independenta (si au fost multi ).
-Daca un singur tigan ar fi fost inrolat in armata română participantă in primul război mondial si ar fi murit pentru aceasta tara (si va asigur ca au fost destui ).
-Daca un singur tigan ar fi fost inrolat in al doilea razboi mondial si ar fi suferit umilintele de la Stalingrad (si va asigur ca au fost multi, foarte multi ).
Atunci :
– in fata mortii si pentru interesul național, țiganul era egal cu românul;
– in fata inamicului fie el oricare el nu era nespalat, nomad, sau de rasa inferioara ( clisee cunoscute ).
Cred ca trebuie sa trebuie sa sapati mai mult prin arhive, documente, deoarece aveti aceasta deschidere.
Si nu uitati !Ei nu revendică teritorii româneşti si nici nu vor face.
Ca sa nu mai vorbim de steaguri!
1.In satul meu natal exista si o comunitate de tigani, care pe vremea copilariei mele nu erau asa de numerosi, aproximativ 1 copil de tigan la 10 copii de romani. Acum, dupa 40 de ani, situatia s-a schimbat, sunt in medie 10 copii de tigani la 5 copii de romani.
2.In orasul unde locuiesc acum, in vecinatatea locuintei mele, prin anul 1982, la darea in folosinta a doua blocuri/80 de apartamente cu 2/3/4 camere, cam 15 apartamente au fost ocupate de familii de tigani. Treptat, in vre-o 15 ani, familiile de romani si maghiari si-au parasit apartamentele, iar acestea au fost ocupate de familii de tigani, majoritatea cu 5-8-12 copii, in totalitate: peste 1000 de suflete in cele 80 de apartamente.
3.O comunitate mult mai numeroasa, s-a dezvoltat, mai ales in ultimele 3-4 decenii, intr-un sat din apropierea orasului, locuind in casute mai mici sau mai mari, dupa posibilitatile fiecaruia. Populatia de adulti din aceasta comunitate numara 300-400 de votanti.
Numarul celor ocupati intr-un job stabil nu depasesc 20%, restul traiesc de azi pe maine pe seama lucrului ocazional, completat cu ajutoarele sociale si mai merg unii prin vest din cand in cand. Ce fac pe acolo, se vede suficient pe la televizor.
Politicile/programele aplicate pana-n prezent s-au axat mai mult pe indicatori gen „bani cheltuiti” si mai putin pe rezultate, s-au ajuns liderii cu vile si masini dupa care nu platesc impozite, si…da, acum se numesc rromi.
Tigani sau rromi, sunt o populatie numeroasa care trebuie ajutati mai eficient in primul rand in educatie, apoi la integrare economica, astfel sa devina contribualili, la fel cu toti cetatenii.
Fara sasii din Transilvania nu cred ca se dezvolta atat de mult cultura, economia sau agricultura in zona. De la sasi au invatat romanii ce este ordinea, curatenia, disciplina sau respectul. Cat despre tigani sunt intre doua ape… ma intreb daca ma nasteam tigan ce deveneam? Ce poti sa faci atunci cand esti crescut in spiritul hotiei, mizeriei sau nesimtirii? Asta inveti, asta aplici mai tarziu ca om. Din pacate nu societatea modeleaza, ci in primul rand familia. De acolo pleaca totul.
De ce se merge pe aceiasi psihologie de victimizare a tiganilor ? Iata un exemplu care vorbeste despre antropologia lor ! In satul bunicilor mei, langa locul de casa al bunicilor mei, s-a asezat o familie de tigani. S-au comportat asa cum sunt cunoscuti – cu tipete, distractii deranjante, scandaluri, munca din cand in cand, cerseala zilnica, etc.. Au trecut anii si oamenii au inceput sa se obisnuiasca cu ei, insa problemele lor erau acelasi – putina munca, cerseala, tot fara morala…Ceea ce m-a facut sa-mi dau seama ca sunt irecuperabili era faptul ca pamantul din curte nu era niciodata muncit. Si au o curte destul de mare ! Toti romanii de jur imprejur isi munceau constant terenul din interiorul curtii, ei nu…Deci iata ca nici macar puterea exemplului nu merge !
Poate ca ar trebui sa se intoarca acasa in India !
Adevaratii vinovati suntem noi, romanii. Toleranta excesiva ne-a adus in preajma mai mult „raul”, decat „binele”.Toate natiile au profitat de pe urma noastra. De un lucru TREBUIE sa fiti siguri: cei care acum sunt minoritari, atunci cand raportul se va schimba, n-o sa ne arate niciun pic de toleranta. Ne vor spune ceva in genul: „daca ati fost naivi (prosti), iaca nu-i vina noastra…noi insa suntem mult mai buni ca voi. O sa va exploatam, cum in fapt o facem si acum (indemnizatii, ajutoare, contributii la sanate ioc…) de n-o sa va vedeti. Fraierilor !”.
Bolile cuprind in special organismele care sunt mai putin aparate,datorita lipsei igienei si controlului medical.Din pacate exemplul rau se transmite mult mai lesne ca cel bun!Tiganii sunt totusi oameni,ei raman mai inapoiati in societatile prea deschise,prea tolerante,cum au fost si cele din principatele noastre Moldova si Valahia.Cum e sacul,si petecul!
Simplu!! Educatia a facut diferenta!!!
Educația, instruirea și posibilitatea de a muncii a făcut și face diferența! Nu etnia!
In acest sens am fost martorul unor întâmplări de viata foarte la obiect:
1)Cam prin prima parte a anilor ..50, lucram ca tânăr ajustor în secția de scule a Uz. de Tractoare, (sovrom atunci) Brașov, (Stalin atunci)am fost șocat când colegii tâmplari modelori, mai în vârsta, povesteau cum burghiele s.a. scule pentru prelucrarea lemnului, procurate de ei, „la negru”, de la niște fierari țigani, eresu mai bune decât cele aprovizionate oficial de la fabrici de specialitate (aceasta anomalie a fost soluționată tehnic destul de repede, dar au căzut și niște capete pe la acele fabrici);
2) In anul 1965, am primit si eu un apartament într-un bloc cu 10 etaje, în care au fost repartizate, pe fiacre scara, câte o familie de țigani (se trecuse de la metodele succesive: repartizare un bloc, o scara pentru țigani)
Cu ocazia sosirii camionului, cu ceia ce avea una din familiile de țigani, s-au exprimat destul de fățiș temeri ca va fi infestat blocul cu ploșnițe s.a.
Ajungându-i la urechi ce se spunea, țiganul, forjor de meserie, absolvent de scoală profesionala, da jos toate bunurile aflate în camion, pe terenul de joaca, încă ne amenajat și le da foc, pleacă și se întoarce cu camionul plin de mobila, covoare și carpete noi, pentru toate cele trei camere, hol și bucătărie.
Menționez ca răspunzând invitației țiganului, vecinul de la parter, cu diferite ocazii, cei ce am dat curs, mai întâi, bărbații la o țuică, și apoi femeile, la o cafea, am fost plăcut impresionați sa constatam curățenia din apartament și din ținuta membrilor familiei!
Pingback:Suferinţele ţiganilor sub biciul Bisericii Ortodoxe Române. Precizări pentru Ciprian Necula
Aveti dreptate in mare parte (eu sunt de etnie roma), totul pleacă de la educatie, dar sunt multi care au invatat carte, intelectuali de seama (N. Titulescu, M. Kogălniceanu etc. lista poate continua) si luptam in continuare pentru ridicarea Nivelului acestei natii, dar niciodată nu ne vom părăsi tara…