Am găsit în arhivele germane câteva imagini extrem de rare: fotografii dintr-un bordel din Franţa ocupată de nazişti în al Doilea Război Mondial. Este vorba de un bordel militar (sau militarizat) din Brest, portul de la Atlantic care găzduia baza submarinelor germane ce atacau convoaiele aliate.
Imaginile din acest bordel mi-au amintit de alte fotografii, de data aceasta din arhiva revistei Life, care ilustrează ce au păţit franţuzoaicele care au „colaborat la orizontală” după eliberare. Iar la sfârşit am pus fotografiile unor tineri francezi din poliţia regimului de la Vichy, chiar înainte de a fi executaţi la Marsilia de maquisarzi.
chiar au ceva cutremurător fotografiile astea şi mă refer la cei care îi pedepseau pe colaboraţionişti. câtă plăcere pe faţa lor. în una din fotografiile în care o tanti de la bordel e tunsă se vede şi un copil care râde cu poftă de parcă era o mare ispravă, ca şi cei care îi leagă pe colaboraţionişti, ce satisfacţie, ce fericire, de unde şi vorba că adevărata fire a unui om se vede atunci când are putere şi bani.
scuze în fotografia cu nr.18 nu e copil, e tot o femeia care râde. poate că ar fo cazul să ne lămureşti cum au fost judecaţi aceşti oameni?
N-au fost judecaţi, au fost pedepsiţi direct.
Cu siguranta fiecare poza are o poveste, doar ca, nu stiu, ceva in inima mea nu se impaca ce realitaea pozelor. Asa cum si a spus mai sus Liliana, pozele sunt cutremuratoare.
e tare urât omul când se substituie instanţelor şi are impresia că e atotputernic.
Ohooo, cele in cauza au scapat cu pedepse usoare. Nici o problema, parul se regenereaza si intr-adevar omul e foarte urit cind „satisface” inamicul si-i „indulceste” pofta de a-si mari Reich-ul.
dorine. cred că nu avea nici o importanţă pentru ele Reich-ul. ele prestau un serviciu pentru cel care plătea, francez sau german, şi-apoi pentru ce au fost judecate? că erau prostituate sau că s-au culcat cu nemţii? colaboraţioniştii au altă poveste, cineva trebuia să muncească şi sub nemţi, dacă au făcute fapte cu adevărat condamnabile se constituie un tribunal şi se trimit în judecată nu se linşează aşa … după cum îi tună unuia sau altuia. de altfel şi la noi în primii ani de comunism, când la conducere musai trebuia să fii sărac şi prost, câte răzbunări gratuite nu s-au aplicat.
Problema colaborationismului în Franta e mult mai delicata si extrem de complicata, pozele nu fac nimic decât sa lanseze opinii emotionale.
În esenta, Franta a fost si este anti-semita, iar ocuparea Frantei de catre nemti a accentuat si mai mult acest sentiment (pentru cei care stiu, primul ministru antebelic, Leon Blum, evreu, a fost acuzat pentru esecul apararii Frantei în 1940). Alta dimensiune a colaborationismului a fost data de miscarea intelectuala care promova reformarea imperiului carolingian. Peste acestea s-a suprapus ulterior si miscarea anti-socialista, vazuta ca „papusa” a Moscovei. Muncitorii someri din Franta au primit de lucru în Germania. Scufundarea flotei franceze de catre aliatii englezi la el-kebir si manipularea maquisarzilor de catre aceiasi englezi au „întarit” prietenia istorica franco-engleza. În sfârsit, farsa Frantei Libere si miscarea lui de Gaule (care a putut fi instalat la putere numai pentru ca Franta era ocupata de americani), întregesc imaginea.
Liliana, bineinteles c-au fost pedepsite pentru ca au satisfacut sexual pe nemti si nu pentru faptul ca erau prostituate. Treaba cu tribunalele si judecata, nu uita ca era in timpul razboiului, deci era haos, iar a astepta timpul de pace ar fi fost echivalent cu pierderea urmelor celor in cauza.
Eu iti propun sa te substitui, la absurd bineinteles, unui barbat francez (in rezistenta sau nu) a carui tara este invadata si distrusa de un stat-agresor, resursele furate si consumate cu japca, bunastarea vietii facuta harcea-parcea, membrii familiei si natiunii sale asasinati prin sate si orase sau omoriti pe cimpul de lupta, si care afla ca anumite femei din comunitatea sa proprie isi respecta seriozitatea job-ului si ridica moralul acestui agresor precum se vede in pozele de mai sus. Ce-ai face Liliana daca-i pune mina pe ele? Le-ai da o floare sau le-ai saruta mina? Tu vezi ce entuziasm au pe fetele lor? Le pasa astora de Franta?
Ce frumosi par acei tineri inainte de moarte.
Dorin, dacă prostituatele franceze nu se culcau cu nemţii armata franceză sau rezistenţa aveau mai mulţi sorţi de izbândă? luptau mai cu elan? de ce nu se spune şi cum s-au purtat reprezentanţii hexagonului cu nemţii după primul război mondial? din câte ştiu nemţii nu erau absurzi dar nici cu francezii nu-mi este ruşine. am văzut nişte imagini filmate după primul război când simplii cetăţeni germani erau pedepsiţi dacă nu salutau un ofiţer francez. asta cam cum vine? de ce să le fac rău acestor femei? ele atâta ştiu atâta fac şi uneori chiar fac bine. în zilele noastră Germania învinsă este mult deasupra Franţei, economic, şi asta cam spune totul despre acest popor.
Dorin, tu despre ce tara vorbesti? aia cu barbatii pe câmpul de lupta si cu bogatiile jefuite de nemti si fecioarele xyz-te de soldati? Doar nu de Franta… dupa descriere parca m-as fi gândit întâi la România …
Unde au luptat francezii? De Gaule a luptat din gura, la BBC, daca cumva la asta te referi…. SI nici macar dupa eliberarea tarii de americani nu s-au sinchisit sa lupte contra nemtilor …. Acuma întelegi de ce sunt atâtea glume despre francezi în filmele americane?
Si ca sa nu distruga mitul rezistentei maquisarde, multe carti si documentare au fost puse la index, pentru ca au îndraznit sa demonstreze contrariul.
Ca sa vezi ce vitejeste au luptat francezii ia arunca un ochi pe Wochenschaul din 3 Iulie 1940. Iar în Wochenschaul din 1 August 1940 sunt prezentati sacii de decoratii militare care trebuiau distribuite soldatilor francezi dupa ce învingeau Germania – nemtii nu prea se pricep la bascalie, dar nici nu au nevoie :)
Nu Liliana, n-ar fi avut mai multi sorti de izbinda si nici n-ar fi luptat mai cu elan.
„de ce nu se spune şi cum s-au purtat reprezentanţii hexagonului cu nemţii după primul război mondial?”. Cred ca intrebarea asta este pentru George Damian.
„de ce să le fac rău acestor femei? ele atâta ştiu atâta fac şi uneori chiar fac bine.”
Eu nu stiu cum nu poti vedea sau accepta o chestie simpla in cazul asta, cind niste prostituate au intrat in conflict direct strict PATRIOTIC cu concetateni (barbati, femei si copii) de-ai lor? Am inteles ca ele atita stiu si fac, dar rareori in viata se ivesc si situatii ca cea de fata cind ceea ce reprezinti ca om trebuie sa primeze in fata unui simplu instinct animalic, caci altfel e bai. Doar imagineaza-ti daca chestiile astea s-ar fi intimplat intr-o tara cu iz islamic. Sigur pozele de fata ar fi rivalizat cu actuala expozitie tip-morga de la Antipa.
„în zilele noastră Germania învinsă este mult deasupra Franţei, economic, şi asta cam spune totul despre acest popor.”
Liliana, tu ai auzit de Planul Marshall? Iti spune ceva? In ’45 Germania era praf si pulbere. Americanii au pompat in ea (R.F.G.) zeci de miliarde de dolari, precum au facut-o si in alte tari din vest. Bineinteles ca Romania n-a primit nici un cent, noi am primit bolsevism in schimb, care ne-a papat si resturile ce-au fost lasate de nemti.
Dorin, apropo de „conflict direct strict PATRIOTIC cu concetateni” – vrei, te rog, sa privesti mai bine poza 4? Iti spun ceva stelele in cinci colturi?
PS. Hai ca m-am prostit, nu sunt stele in „cinci” colturi (obisnuinta si oboseala), imi cer iertare, dar sunt „acele” stele, totusi.
Dama-de-pica, inteleg ce vrei sa zici. Totusi etnicitatea prostituatelor ramine un semn de intrebare cel putin pentru noi. Probabil in Franta se stie cu exactitate cine sint cele din poze.
pentru Dorin: chiar nu înţeleg de ce prostituatele sunt atât de importante într-un război. şi coco chanel a pactizat cu nemţii şi n-a tuns-o nimeni în cap. hai să fim serioşi. într-o ţară cu iz islamic nu există bordeluri, sau, dacă există sunt foarte bine ascunse şi cele care prestează acolo sunt de altă origine aşa că nu există termen de comparaţie. rămân la părerea că, şi fără planul Marshall Germania tot se descurca, cel mai bun exemplu e Finlanda, n-a fost inclusă şi,după război îşi trimitea copii în Suedia să nu moară de foame iar acum…
Dama de pică: chiar toate prostituatele din bordelurile franceze purtau stele şi nemţii dădeau năvală?
Nu, zău, era doar o observaţie, stârnită de cuvântul „patriotism” (nu m-ar mira ca fetele alea să fi fost chiar patrioate, în felul lor, să fi avut un sifilis nimicitor, dar să nu se fi gândit că nemţii aveau să vină cu prezervative de-acasă, de unde şi ciuda Rezistenţei dup-aia – acum chiar sunt nesimţită!). Dincolo de „nostimada” plăcerilor de 3 stele pentru nazişti, tot mă înfior când „poporul” se-apucă să-şi facă dreptate. Oricâtă justificare le-aş putea găsi în anumite contexte, oamenii care ridică arma pe stradă în numele „dreptăţii”… tot strângere de inimă îmi provoacă. Între spaimă şi ruşine. Mi-e greu să explic.
Liliana, ceea ce vezi aici este justitie „ad-hoc” pe timp de razboi, in plin haos cind la orice colt de strada era cineva cu arma in mina si cu glontul pe teava. In conditiile astea patriotismul oamenilor se afla la cel mai inalt nivel posibil. Vad ca le simpatizezi si compatimesti mult pe cele ramase fara par, dar nu stiu ce te face sa crezi ca ar fi chiar atit de importante pe vreme de razboi.
Amintesti de Chanel, orice ar fi facut asta, la banii ei se schimba radical problema, ca intotdeauna cind e vorba de oameni bogati.
Deci Germania s-ar fi descurcat si fara Planul Marshall? Bineiteles. Nu stiu ce virsta ai, dar eu imi aduc aminte bine de masinile si motocicletele calitativ mult mai slabe facute in R.D.G. (partea fosta bolsevica a Germaniei si neinclusa in Plan) ca Trabant avind caroseria din placaj din lemn, Wartburg si motocicletele MZ. Nu exista comparatie cu cele de dincolo precum VW, Audi, BMW, Mercedes etc., asta daca e sa vorbim doar despre masini. In 1990 ai fi putut sa vezi exact si sa compari cele doua Germanii. Deci, tot se descurca dar n-ar fi fost astazi nici pe departe ceea ce e.
Dorin nu cred în justiţie ad-hoc, de cele mai multe ori sunt manifestări pătimaşe fără nici o legătură cu patriotismul. da le compătimesc, înainte de orice sunt oameni cu trăiri şi sentimente şi cum nu putem fi toţi frumoşi şi deştepţi şi buni cine ne dă dreptul să judecăm ad-hoc? care este diferenţa dintre coco chanel şi o prostituată de bordel? amândouă au fost femei uşoare, una a avut norc alta nu, nu înseamnă că cea de-a doua este mai proastă sau că n-o duce mintea. din ceea ce spui tu banii pot fi o scuză pentru orice şi nu sunt de acord. daca chanel avea bani şi putea să supravieţuiască şi fără a face compromisuri cu nemţii prostituatele poate n-au avut altă cale. diferenţa dintre RDG şi RFG era libera iniţiativă, faptul că dacă un om nu este interesat de ceea ce face şi nu este răsplătit pe măsură totul se răsfrănge asupra economiei. cu sau fără plan Marshall nemţii sunt un altfel de popor. am să-ţi redau discuţia dintre nişte muncitori italieni şi români, românul obişnuit cu merge şi aşa italianul un pic mai conştiincios. înainte de veni la lucrarea respectivă italienii lucraseră în Germania. românii râdeau de nemţi iar replica n-a întârziat să vină „râdeţi voi râdeţi dar neamţul munceşte cât noi toţi la un loc”. fără plan Marshall au luat RDG-ul şi … gândeşte-te: de unde e Angela Merkel?
Liliana, pe timp de razboi nimeni nu te va intreba ce gusturi ai, ce-ti place sau nu. Te conformezi legilor si regulilor speciale care guverneaza o asemenea stare sau suporti consecintele de rigoare.
„care este diferenţa dintre coco chanel şi o prostituată de bordel?”.
Tu chiar te prefaci ca n-o vezi? Una e foarte bogata si plina de bani, iar cealalta o biata fiinta fara minte (chiar si Creatorul e in dubiu) care voluntar isi vinde corpul pe doi bani „gauriti”.
„prostituatele poate n-au avut altă cale.”
Intotdeauna si negresit, in viata o femeie are o alta cale. Chiar si abstinenta e o cale pentru cine isi respecta corpul. In exemplul dat de tine, Merkel e ceva irelevant.
„românul obişnuit cu merge şi aşa”. Asa l-a „dresat” bolsevismul.
1. faptul ca acea cladire are steaua lui David nu înseamna ca automat cei care au fost acolo erau evrei. De altfel nu mi-e cunoscuta institutia bordelului la evrei – cel mai probabil cladirea a fost rechizionata si transformata jignitor în bordel
2. planul Marshall a cuprins si România. La initiativa rusilor a fost refuzat
3. E adevarat ca nemtii n-au avut nevoie de planul Marshall pentru a se pune pe picioare. Problema e putin mai complicata pentru ca include si despagubilrile de razboi (anul trecut abia au terminat de platit datoria de la primul razboi, stiati asta?)
4. Merkel nu a ajuns cine a ajuns pentru ca e din Est (unde a fost secretar de partid, by-the-way), ci pentru ca a fost în barca lui Kohl, care a luptat pentru reunificare si a trebuit sa ia un colaborator din est, pentru imagine. Merkel i-a dat un sut în posterior imediat cu s-a ivit scandalul de finantare (o bagatela de 100 000 DM), dovedind ca e o politruca convinsa. Ca Kanzlerin este însa super, pâna si misoginii o recunosc.
Într-un număr din „Histoire” de anul ăsta, nişte dăştepţi au riscat şi au rupt plasa propagandei („noi am fost rezistenţi, am rezistat, am luptat, au venit americanii, un marinar american a sărutat o gagică franţuzoaică de fericire că s-a anunţat pacea etc” :) )
Mai precis: au tras semnalul de alarmă în privinţa a 2 chestiuni: faptul că „acea colaborare la orizontală” era de fapt un pretext şi faptul că „reputaţia francezilor în artele patului” a fost folosită ca armă propagandistică.
În al doilea caz: ostaşilor americani, majoritatea „farm boys” fără prea multă carte, li s-a explicat prin mai multe metode propagandistice faptul că femeile franţuzoaice sunt mult mai dornice de ale patului decât fetele lor de pe fermele din Sud şi Midwest, şi că ei, ca eroi victorioşi, au mult mai mult decât alţii dreptul de a se folosi de abilităţile lor.
În primul caz: un mare număr de femei franţuzoaice au „colaborat” cu nemţii, mai ales câdn ştiau că aceştia sunt dispuşi să plătească, şi nu numai în bani, dar şi în produse aproape imposibil de găsit de un civil într-o ţară ocupată.
Dar mai intervine şi un al treilea factor: sute de mii de bărbaţi francezi erau deja morţi pe front, alte sute de mii duşi la muncă în Germania. Ani de zile au fost roşi de ideea că au pierdut, că sunt nişte nimeni, că şi-au pierdut până şi bruma de confort şi respect pe care o permitea viaţa sărăcăcioasă a francezului de rând din vreme de pace. Ani de zile.
Şi dintr-o dată băeţaşii noştri vin acasă, în regiunile mai religioase, mai puţin cosmopolite şi liberale decât Parisul… şi află că femeile lor şi-au tras-o cu „germanii nazişti” şi „americanii grobieni”.
Asta a fost picătura care a umplut paharul, i-a făcut să îşi piardă pur şi simplu controlul. Jurnalistul francez spunea „s-au simţit castraţi, emasculaţi”. Reduşi la starea de vite proaste.
De americani nu se puteau atinge, în 1944-1945 ţara era practic sub ocupaţia lor. Germanii erau bătuţi, undeva departe, în lagărele de prizonieri.
Aşa încât şi-au vărsat furia pe femei, făcând un gest de maimuţă isterică – şi în acelaşi timp şi-au recăpătat poziţia de masculi feroci de care erau atât de mândri.
PS Mai precis: „Histoire”, sept-oct. 2013, pag. 76 şi urm.