Canalul Clickspring are o serie dedicată reconstruirii mecanismului din Antikythera (aici). Mult mai interesantă mi se pare seria dedicată problemelor ridicate de recrearea tehnologiilor și uneltelor de acum 2000 de ani în contextul proiectului de mai sus (aici).
Eu am citit de mecanismul ăsta înainte de 1989 într-una din cărțile de popularizare a enigmelor științifice de Dan Apostol, nu mai știu care din ele. În perioada când eu aflam că mecanismul din Antikytera era o mare enigmă, la universitățile din vest se făceau reconstruiri ale mecanismului și lucrurile nu erau chiar așa enigmatice: mecanismul din Antikythera a fost un dispozitiv care reproducea mișcările corpurilor astrale cunoscute de grecii antici, conform cunoștințelor de astronomie și fizică ale vremii. Bun, la Dan Apostol o piesă de avion german din al Doilea Război Mondial a devenit un mister al metalurgiei dacice care a reușit să producă aluminiu, dar asta e altă discuție.
Clickspring se folosește de scanările rămășițelor arheologice ale mecanismului și pe cât posibil încearcă să-l reconstruiască folosind tehnologia și uneltele existente în lumea antică: strung, pile, menghină, o mini-forjă, burghiu. Este fascinant cum puse cap la cap, cunoștințe de matematică la nivel de gimnaziu azi și un set minim de unelte ”primitive” pot duce la crearea unui mecanism complex și cu capacități atât de înalte (precum prezicerea eclipselor).
Au existat mai multe astfel de mecanisme în epoca antică și întrebarea ar fi cum de s-a produs stagnarea medievală? De ce nu au evoluat aceste mecanisme antice și următorul salt tehnologic în domeniu îl vedem abia în 1400-1500 cu ceasurile de buzunar?
Impresia mea este că nu existau foarte mulți oameni care să aibă nevoie de instrumente de calibrul mecanismului Antikythera, iar cei care aveau nevoie de calcularea calendarului aveau metode mai ieftine s-o facă. Aici apare al doilea factor: prețul fabricării unui astfel de mecanism în urmă cu 2000 de ani. În primul rând trebuia găsit un meșter capabil să fabrice manual piese la nivelul de miniaturizare necesar, să înțeleagă teoria din spatele mecanismului și să fie plătit pentru această muncă. Tradiția mecanismelor miniaturale antice s-a transmis în lumea bizantină și mai apoi în cea islamică de unde au revenit în Europa occidentală mai târziu. Astrolabele medievale folosite în navigație sunt urmașele directe ale mecanismului Antikythera – doar că un astrolab este mult mai ușor de fabricat și are o piață mult mai largă, cea a navigatorilor care dețin și resursele materiale necesare pentru a comanda fabricarea.
Eu aș compara mecanismul Antikythera cu computerul britanic Colossus din al Doilea Război Mondial: o mașinărie extrem de scumpă cu extrem de puțini utilizatori, însă reprezentativă pentru saltul făcut față de nivelul tehnologic al epocii în care a fost creată.
Stagnarea s-a produs odata cu cresterea ponderei bisericii crestine, singura care a vazut stiinta drept un pericol.
Bolile erau date de demoni iar accentul dat curateniei corpului (opus jegoseniei si neîngrijirii calugaresti) era semnul ca se acorda mai multa importanta celor lumesti decât celor sfinte (si astazi a ramas obiceiul ca la înmormântari barbatul sa-si arate jalea prin neraderea barbii timp de un numar de zile), prin urmare curatenia tipic romana a fost practic distrusa la nivel de populatie (clericii de top le-au pastrat pentru ei, evident).
Stiinta de carte ducea la aparitia de contestatari, prin urmare cunostintele au fost strict reduse la calugari, care oricum traiau într-o lume a lor – toti oamenii de stiinta pâna la renastere au fost exclusiv calugari (sau arabi).
Aristotel (si pentru ortodocsi Platon, dar numai partea filosofica) erau singurii savanti care au supravietuit domniei spirituale a bisericii – iar unii se vor mira poate vazând citate din Aristotel în colectiile de aforisme, în care Zeus era înlocuit cu Dumnezeu.
Protestantismul, care a limitat influenta si puterea bisericii asupra oamenilor, a facut ca în nici 100 de ani o Flandra/Olanda saraca si saracita de un razboi religios a devenit o putere navala rivalând cu cealalta tara protestanta, Anglia, câstigând posesiuni imense în Pacific, controlând comertul cu mirodenii prin a sa Companie a Indiilor, de vreme ce catolicele Spanii si Venetii si Genove au regresat puternic, aproape ajungând la nivelul ortodocsiolor, care nu s-au ridicat deloc. Casele cetatenilro de rând din Olanda au început a avea picturi, geamuri, obiecte de arta; acolo a fost inventat telecopul si microscopul, butelia de Leyda, cronometrul, hartile moderne… sa mai continui?
Ai putea continua cu niște exemple clare, citate, surse etc care să mă lămurească când și unde a considerat biserica știința drept pericol. Apoi le discutăm și pe celelalte, pe rând.
Întreaba-l pe Galilei…
Povestea cu Galilei e una politică la bază, mai documentează-te.
Pe Servatius…
Ca sa nu pleci cu idei gresite, stiu ca multe acuze aduse bisericii sunt propaganda, dar eliminând cu generozitate toate acestea, ramân înca sute de exemple…
Gradul de cultura a românilior de rând (stiu, ne place sa ne laudam cu olimpicii, dar câti sunt acestia, si apoi ei sunt ei nu noi) a scazut îngrijorator, se observa în acelasi timp tendenta ascendenta a bisericosilor. Un fel de X + Y = constant si prost sa fii sa nu profiti sau sa influentezi.
Servetus nu a fost condamnat și executat pentru lucrările lui științifice ci pentru polemica în care a intrat cu Calvin. Ca să zic așa, a fost o chestiune internă a calviniștilor, fără legătură cu știința. Tot politică până la urmă.
Si însasi subiectul articolului de astazi este o dovada sublima…
Prin sec. I îen (poate II, nu s-a stabilit cu precizie) când a fost construit mecanismul, lumea greaca era înca depozitarul stiintelor, artelor si filozofiei. Romanii i-au cucerit militar dar au fost învinsi cultural. Abia dupa vreo 200 de ani încep sa apara carturari (sa folosesc un cuvânt-umbrela) romani, alde Plinius, dar fara ca grecii sa dispara cu totul.
Biblioteca de la Alexandria tot de un grec a fost creata, dar distrusa de un roman (Cezar) si de un arab (Omar: daca toata cunostintele lumii se gasesc în Coran atunci nu mai este nevoie de ea, iar daca nu, atunci trebuie arsa ca lumea sa nu se prinda).
„Descoperisem” ca Pamântul e rotund, ba chiar îi calculasem diametrul (Erastotene), toata geometria era greaca, numerologia (idee furata apoi în cabala si gematrie) pleca de la Pitagora, ionienii pusesera bazele stiintei, Solon a statului perfect…
Însa odata cu aparitia sectelor crestine, care tot în lumea elenistica au aparut, si care tot acolo si-au facut de cap, asa cam ca haiducii aia adevarati, nu cei de prin filme, terorizând populatia si culminând cu uciderea Hypathiei (nu stiu ce i-a deranjat mai mult, ca era femeie sau ca era savant) – teritoriul de azi al Greciei s-a scufundat în cel mai negru abis intelectual vreodata imaginat – la nivel de populatie, cei care cred ca muntele Athos a pastrat faclia cunoasterii promoveaza fara sa-si dea seama teoria elitelor. A trebuit sa vina masoneria stim noi cui, pentru ca sa-i faca pe greci sa-si aminteasca traditiile si limba dar si aerele (limba regrecizata, la fel cum limba româna a fost relatinizata de scoala ardeleana si nu numai), si dupa infuzii de capital economic si cultural, tot coada Europei au ramas, dar o coada tinuta sus, vezi doamne ei sunt creatorii democratiei originale, a filozofiei etc.
Am explicat în articol motivele pentru care mecanismul a fost un unicorn al vremii sale.
Academia lui Platon – distrusa prin decret imperial de acelasi care cu un alt decret dadea „ban” la toate celelalte religii în afara de cea crestina. Ma rog, tot el a fost si cel care a pus bazele unei Academii crestine, mai degraba un Seminar teologic decât o Academie libera
Nu-mi este clar la ce te referi, dar Academia Platoniciană a fost distrusă și refăcută de mai multe ori în perioada antică. Nu e vina bisericii pentru distrugerile repetate, iar legătura academiei din anii de după Hristos cu Platon e extrem de dubioasă.
Îmi aduci aminte de „gaselnita” unor istorici pusi sa justifice inchizitia: si anume toate acele „horroruri” se întâmplau de fapt în lumea civila, biserica, dupa ei, neavând „baza materiala” sa faca acele blestematii…
Ignorând în mod voit ca majoritatea clericilor de neam nobil erau în acelasi timp si seniori locali si lor le apartinea macar o parte din baza materiala – ramâne totusi raspunderea morala, pentru ca acei „civili” au actionat la instigarea bisericii…
Revenind la argumentele tale – nu exista nicio cauza penala sau civila care sa fie 100% de un anumit tip. De exemplu: procesul Ioanei d’arc a fost unul eminamente politic (geopolitic s-ar zice azi) totusi capul de acuzare principal si care a determinat condamnarea la moarte a fost un articol din Deuteronom/Levitic. Ca o paranteza: un mare sef ortodox si-a facut chip cioplit dar în loc sa fie excomunicat (sa nu-l ardem pe rug, nici nu va pati ce au patit israelitii la Sinai cu vitelul de aur), este pe mai departe adulat.
Asa si cu Giordano Bruno, a fost si o disputa teologica acolo. De ce s-a ajuns la arderea pe rug plecând de la „iubeste-ti aproapele” cred ca nici Dan Puric nu poate s-o explice.
Ca nici biserica ortodoxa n-a fost usa de biserica o dovedeste perioada fanariota, pâna hat la secularizare – marturiile contemporanilor indica câinosia calugarilor majoritar greci, care profitau de faptul ca nu exista o administratie civila care sa le mai taie din avânt. Vorba lui Kogalniceanu despre capitulatii: scrise dupa cine era mai tare la acel moment.
Cât priveste tehnica antica, cred ca eu ca inginer o stiu mai bine. Mecanismul n-a fost un vârf tehnologic izolat, ci un exponent al unei culturi. Sigur, nici atunci masele nu aveau acces la cultura si erau iliterate (cartile erau copiate de scribi asa cam cum faceau calugarii medievali, si putini erau cei care-si permiteau astfel de intelectuali), dar civilizatia a explodat odata cu alfabetizarea maselor, traiasca Napoleon cu al lui Pestalozzi.
Lipsa culturii împinge prostimea înapoi în întuneric, de unde vor fi atrasi de superstitii si, da exista o legatura, religie. Niciuna nu necesita demonstratii ci doar credinta.
Ce înseamna „proces politic” la Galilei?
A fost sef de stat, de partid, era dizident?
Nu, a contestat anumite dogme.
Daca biserica nu avea nimic cu stiinta, si considerând ca procesul a fost eminamente politic nu stiintific, cum explici ca Galilei a fost silit sa scrie ca „este doar o teorie menita sa explice mai bine anumite observatii experimentale”: cu alte cuvinte ce-o f… grija pe biserica ce prostii scria Galilei acolo, cu atât mai bine ca scria tâmpenii, putea râde pe mai departe de asa-zisii savanti ce ratacesc departe de învatatura adevarata în orbirea lor.
Ai multe de explicat, ai selectat doar ceea ce ti-a convenit.
Lumea antica a fost probabil ineficienta, adica irosea cam usor resursele, poate si pentru ca le avea, si avea un caracter extensiv: adica daca romanilor le lipsea aurul duceau razboaie sa-l obtina, diferenta fata de americani si petrol e ca romanii chiar cucereau acele regiuni. Nu a fost deloc înapoiata, tot asa cum masinile ineficiente ale anilor ’60 au devenit mai economicoase dupa socul petrolier. Exagerez, desigur, dar exista, putine ce-i drept, portiuni din vechile drumuri romane care sunt mai bune decât multe din soselele României…
Dupa linia de argumentatie a articolului de mai sus, descoperirea a numai câtorva sabii de legionari (majoritatea celor expuse publicului sunt de fapt sabii/arme de gladiatori) ar trebui sa ne faca sa deducem ca din cele 28 de legiuni augustane, doar generalii aveau sabii, restul fiind înarmati probabil cu pietre si bâte…
Dar sa revenim la eisbergul stiintei. Într-adevar, s-a gasit o singura ramasita. Si destul de probabil ca au existat putini „fierari” în stare sa execute astfel de obiecte, pentru ca cererea nu era foarte mare (propunem aceste ipoteze). Dar cum de a ajuns acel fierar de la potcovitul cailor sa realizeze un mecanism ca de ceasornic? Cum a capatat acea experienta? Potcovind ponei, apoi purcei pâna si-a facut mâna?
Probabil ca Maleus Maleficarum este o carte de care ai auzit. Carte scrisa de doi calugari, aparent la îndemnul papei Inocentiu (ce nume potrivit). A aparut cam pe la mijlocul perioadei, dar a reaprins (stilistic dar mai ales factual) flacara vântorii de vrajitoare. Protestantii nu s-au lasat mai prejos, dovada ca acea corectura adusa de Luther materialelor divine nu atingea esentialul religios.
Sa nu ne lasam încurcati de multimea celor arsi pe rug pentru profetiile lor (gen Savonarola) doar pentru ca ele contraziceau viziunile altora care, din fericire, se gaseau scrise în Biblie si ei primisera numele de profeti? Contradictiile dintre profetii biblici au fost rezolvate elegant de protestantism prin acordarea de grade de credibilitate, unii au fost inspirati divin, altii nu. Si nici profetii biblici nu au scapat fizic intacti, ca de exemplu Ieremia.
Daca se întâmpla astfel de fapte printre cei „alesi”, ne mai miram oare ca li se întâmpla prostimii?
Polybius scrie în cartea 6, ca „masele poporului sunt inconsistente, pline de dorinte si ignorante privind consecintele, asadar ele trebuie înfricosate pentru a fi tinute sub control. De aceea au inventat zeii si credinta în pedeapsa vesnica” (judecata de apoi). Suna cunoscut? Nu cred sa existe sfânt crestin fara un tratat de demonologie, inclusiv Luther credea ca mustele sunt trimise de diavol ca sa-l împiedice sa scrie.
În Roma imperiala, clasa de mijloc era foarte dezvoltata. Biserica a facut ce-a facut, dupa ce a reusit sa acapareze (prin diverse siretlicuri, precum Donatia) vechiul imperiu de vest, ca sa o distruga, si sa o înlocuiasca cu societatea 2.5 clase, nobilimea cu toate drepturile si prostimea fara drepturi, iar 0.5 venea de la clasa paralela a clericilor obisnuiti (cei mari erau deja nobili), gen calugari si preoti.
Cum a fost primita teoria lui Darwin de catre biserica?
Miles Philips a naufragiat pe tarmurile Mexicului guvernat pe atunci de spanioli. Fiind protestant, a fost întrebat ce crede el despre eucharistie, daca este o minune sau nu. Philips a raspuns Da! pentru ca raspunsul contrar ar fi însemnat moartea.
De aia am stagnat, si abia dupa distrugerea puterii seculare a bisericii, numita renastere, au reaparut lucrarile anticilor, puse la index (expresie provenita chiar din titlul cartii cuprinzând listele cu carti interzise), mai ales prin filiera araba.
Chiar nu am timp să-ți corectez toate erorile. O să scriu cât de curând un articolaș despre ”vânătoarea de vrăjitoare” la Cluj în comparație cu Brașovul, să arăt practic ce însemna asta. În rest nu pot decât să constat rezistența sistematizării istorice marxist-staliniste: evoluția comuna primitivă – sclavagism – feudalism – renaștere – iluminism – imperialism – socialism – comunism. Dacă s-ar curăța zgura asta altfel ar fi văzute lucrurile.
Se prea poate sa fi scapat greseli într-o argumentatie bazata pe mai multe fire logice si confinata într-un spatiu editorial atât de mic încât generalizarile au inclus si contraexemple.
Civilizatia a cazut nu din cauza invaziilor de trogloditi din est, ci si pentru ca altcineva apucase frâiele puterii, cineva cu experienta în conducerea maselor, dar care din pacate nu a avut puterea civila si militara atunci când ar fi vrut. Ce s-a întâmplat când a dobândit-o si pe aceea, am vazut în istoria medievala, pre- si post-renascentista.
Tonul bisericii a fost exact modelat de nivelul de putere asupra maselor, de la tânguitor la poruncitor, de la „dati un ban pentru Ateneu” la pedepsirea drastica a celor care nu plateau darile bisericesti.
Sigur, ca atât coruptia care atinsese clasa conducatoare, cât si invaziile (din ce în ce mai greu de oprit de soldatii deveniti crestini care întorceau celalalt obraz în loc sa puna mâna pe par), si nu în ultimul rând consumul iresposabil al resurselor peste cel al veniturilor, au contribuit sinergistic la prabusirea imperiului, de vest apoi de est.
N-a mai fost nevoie, asa brusc, de arme modernizate? Tocmai când barbarii bateau la portile Romei? Înteleg sa dispara poetii si dansatorii… dar nu inginerii: zidurile trebuiau întarite, fortificatiile construite sau reparate etc.
AI multe „erori” de corectat – începe cu dragostea crestina fata de om si deschiderea obiectiva spre învataturile care contraziceau biblia.
Ca urmare a discutiei de la dreptul de proprietate al femeilor (povestea femeilor presupuse a fi negustorese), am descoperit în Pravila lui Matei Basarab, versiunea ce cuprinde si canoanele, glava 24 împreuna cu tâlcuirea ei, preluate din Soborul de la Cartagena: „Nice o carte sa nu se citeasca in bescarica de ceale ce nu-s dreapte.” „Fara de cartile ceale cc sint indreptate, ale vechii si ale noaai legi,
lte scripturi si carti mincinoase ale paginilor sa nu se citeasca ca ni^te
sfinte la besearica (chiar asa scrie!!!), ce cliricul (chiar asa scrie!!!) carele va face aceasta sa i se ia darul, cum porunceaste canonul 59 al sfintilor apostoli.”
Apoi în glava 63 a soborului de la Trulla: „Mireanul sa nu înveate nice sa spue cazanie, ca au doara sînt toti proroci, au doara sînt toti apostoli?” „Datoriu iaste fiescine sa-s cunoasea rîndul sau si sa nu se faca pastoriu oilor, fiind picior, el sa se faca lor cap, ce sa se pleace cinului care e de la Dumnezeu dat si sa-s deschiza urechile spre cuvîntul de dascalie al celuia ce au luat darul, pentru ca nu sînt toti proroci, nice toti apostoli.
Drept aceaia mireanii sa nu spue cazanii, nice sa ridice cuvinte de întru invataturi, tragînd lor si voind sa fie în rînduiala dascaliei.”
Biserica te vrea prost, mirene!
Te străduiești nu glumă.
Păi acolo zice clar că mirenii să nu se ocupe de chestiuni de credință. E una din diferențele dintre ortodocși și protestanți.
Pai nu m-as ocupa daca as fi lasat în pace, dar ei vin si vor sa le platesc impozit pentru ca ei sa primeasca bani fara ca sa munceasca pentru ei. Iar daca muncesc, îti cer sume de 10x mai mari decât scrie la mercurial si nici macar chitanta nu vor sa-ti dea, pe suma aia trecuta acolo (nu cea platita).