Meniu Închide

Suferinţele cronicarului Ion Neculce în Rusia lui Petru cel Mare

Fugit în Rusia alături de voievodul Dimitrie Cantemir după înfrângerea de la Stănileşti din 1711, cronicarul Ion Neculce avea să mănânce pâinea amară a exilului. Principala problemă a boierilor moldoveni refugiaţi în Rusia lui Petru cel Mare s-a dovedit tocmai protectorul lor, vodă Dimitrie Cantemir. Ion Neculce avea să constate o schimbare în rău a acestuia, provocată fără îndoială de înfrângerea şi detronarea suferite:

I să schimbasă hirea într-un altu chipu, nu precum era domnu în Moldova, ce precum era mai nainte, tânăr, pre când era beizade în zilele frăţine-său, lui Antiohie-vodă, încă şi mai rău şi iute la beţie. Se scârbie şi uşa îi era închisă şi nu lăsa pre moldoveni nicăieri din târgu să iasă afară, fără ucazul lui

Dimitrie Cantemir, pe lângă problemele cu băutura, îi strunea din scurt pe exilaţii veniţi alături de el:

Deci Dumitraşco vodă nu vre să ţie pre moldoveni cu dragoste, ca pre nişte streini ce ş-au lăsat casăle şi s-au streinat de moşiile lor pentru dânsul, ce vre să-i ţie mai aspru decât în Moldova. Dumitraşco-vodă va să-i facă robi în ţară creştinească.

Regimul strict din împărăţia ţarului Petru cel Mare nu era pe placul lui Ion Neculce:

Nu sunt oamenii slobozi să margă unde li-i voia, nici la împărăţie fără ucaz. Şi ucaz nu vor să facă, ca pentru să nu facă cheltuială împărăţiei.

Nici regimul militar de la curtea ţarului nu-l încânta pe boierul moldovean:

Şi la împărăţie, vro curte mare ca acee, cu tvorebnici mulţi nu-i, măcar precumu-i la domnia ţărâi noastre; au altă crăie şi domnie, ce foarte lucru puţin, numai oşteni de agiunsu.

Altă problemă a lui Ioan Neculce era reprezentată de viitorul copiilor săi, pentru care nu vedea altă scăpare decât o carieră militară în slujba ţarului:

Mai mult îmi era pentru copii miei, la ce vor rămâne, că numai doar soldaţi să fie, iar la alte boierii nu încap feciorii unora ca acestora.

Până la urmă Ion Neculce a reuşit să părăsească Rusia cu încuviinţarea ţarului Petru cel Mare şi s-a întors acasă în jurul anului 1720.











Alătură-te celorlalți 250 de abonați.


Articole similare

10 comentarii

  1. Dan

    mai merita mentionate problemele pe care le-a avut Ion Neculce la intoarcere in Moldova – toate mosiile sale fiind in posesia altor boieri, loiali noului domnitor impus de sultan. de ex. mosia Boian din Bucovina – s-a luptat multi ani pana a intrat din nou in posesia ei… plecarea in Rusia a fost o pierdere din toate punctele de vedere, pt. acei 4000 moldoveni naivi…doar unii din urmasi au reusit sa faca cariera in aramata rusa, majoritatea fugind inapoi.

  2. Julia

    Ciudat, ce NUMITOR COMUN au avut si au incä DOMNITORII ROMANIEI. Doar cä inainte erau cu vinul, acum cu wisky, inainte „se ducea zvonul”, acum SOPARLITZA cu efect sigur „divide et impera”,inainte cu portäreii, acum cu procurorii, DNA si ca SCUT – Curtea Constitutzionalä. Si sä se mai spunä cä nu ne pästräm traditzile… doar:”alte mästi, aceleasi fetze, alte guri aceeasi dramä…

  3. dinu ciobotaru

    Persoana care semnează „Julia” face un comentariu care dovdeşte cel puţin lipsa de cunoaştere a istoriei românilor.
    Rusia; iniţială, imperială, sovietică şi cea actuală au avut şi au o politică agresivă de expansiune, de acaparare de noi teritorii la vest.
    Principatele Române, Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, în decursul istoriei, au fost victime ale celor trei imperii vecine; Rus, Habzburgic şi Otoman, care au stors vlaga şi au sărăcit Principatele Române până la dezastrul economic şi social.
    Publicaţiile electronice actuale, prezintă următoarea situaţie a spolierii bogăţiilor Principatelor Române, astfel:…” De la 1393 la 1877 (484 ani) Muntenia, Moldova si Transilvania au platit Imperiului Otoman 1.066.305.780 lei-aur, sau 341.021 kg aur ( 341 tone aur ).
    Imperiul Habsburgic a tinut sub ocupatie Transilvania, intre 1687 si 1918 (231 ani), Banatul, intre 1718 si 1918 (200 ani), Oltenia, intre 1718 si 1739 (21 ani) si Bucovina, intre 1775 si 1918 (143 ani) si a stors aceste provincii de 2.450.000000 lei-aur, sau 857.500 kg aur ( 858 tone aur ).
    In perioadele de ocupatie ruseasca, intre 1769 si 1854 (85 ani), Moldova si Muntenia au fost stoarse de 200.000.000 lei-aur, sau 64.516 kg. aur ( 65 tone aur ).
    Cu alte cuvinte, Imperiul Habsburgic, stapanind 231 ani Transilvania si 100 ani Bucovina, a jecmanit de doua ori mai mult decat turcii ( 484 ani ) si de patru ori mai mult decat rusii ( 85 ani ).
    Fara a mai pune la socoteala tezaurul trimis spre pastrare rusilor si nici uriasele despagubiri de razboi impuse Romaniei la sfarsitul WW2, inseamna o paguba de 1.264 tone aur , care astazi ar fi valorat peste 63 mld. EURO.
    NO COMMENT…DECÎT:”CÎNTĂ CUCU-N COASTĂ,VAI DE …(PĂLĂRIA) NOASTRĂ”
    Dar cat scot din tara companiile din u.e. care au colonizat Romania!?.”
    De unde se vede că cel mai rapace imperiu a fost cel Habsburgic, care azi prin urmaşul său Austria şi prin complicitatea politicienilor trădători ai intereselor naţionale, au pus mâna pe petrolul românilor, precum şi pe alte resurse naturale ale României.

  4. Julia

    Stimate domnule Dinu Ciobotaru. Vä felicit pentru simtul deosebit al umorului de care dati dovadä. Dvs. ascultatzi bancurile cu translator, sä vä explice pentru ce e cazul sä râdetzi? Unde e poanta? Evident. Atzi dovedit asta si acum. Din plin.
    Iar referitor la Petrolul DONAT Austriei la un pretz derizoriu, e o vorbä româneascä: „nu-i prost cine mâncä sapte pâini, îi prost cin le dä”. Ziarele austriece au VUIT mai bine de o säptämânä ce afacere INCREDIBILÄ, de NEIMAGINAT au fäcut. Cu cine? Mänästire-ntr-un picior, ghici ciupercä ce-i?

  5. Marian

    Conducatorul României de azi nu este Basescu (presupun ca de el era vorba judecând dupa „whiskey”), el este doar reprezentantul ei. Conducatorul este primul ministru. El ia decizii împreuna cu cabinetul sau, sau aplica (de aia se numeste executiv) hotarârile juridicului.

    Dar, si o repet pentru a nu’s-câtea oara, românii s-au obisnuit sa aiba o „tatuca”, pentru ca, nu-i asa, e mai usor sa-njuri o persoana bine definita decât un concept. N-am auzit pe nimeni sa-njure CNAul sau ANAFul sau mai stiu eu când e atât de simplu sa strigi Jos Basescu.

  6. Julia

    Domnule Marian, o fi in TEORIE ce spunetzi Dvs. dar in PRACTICÄ conducätor este DICTATORUL. Stie poporul ce strigä, pt. cä
    „tot ce miscä-n tzara asta, râul, ramul”… este DIRIJAT de el, CNA, ANAF, procurori, Curte Constitutzionalä, justitzie etc. Secretul lui Polichinelle ?

  7. Marian

    Daca mai aud o data chestia cu dictatorul chiar ca lesin de râs.
    Ce dictator e draga acela care lasa lumea sa faca ce vreau, inclusiv sa fie înjurat în public….
    Doamna Julia, daca aveti mai mult de 35 de ani, imaginati-va ce s-ar fi întâmplat daca la scoala ar fi scris cineva cu creta pe tabla, nu Dictatorul ci prozaicul Ne e foame. Si nici macar aia n-a fost dictatura, v-o pot povesti cei care i-au supravietuit lui Stalin. Iar daca aveti sub 30 de ani atunci probabil ca nu stiti ce vorbiti când spuneti dictator, dictatura, niste cuvinte din DEX ca oricare altele.

    Dar ne-am abatut de la subiect, adica de la un alt mic dictator, Cantemir, si unul ceva mai mare, Petru I (ginerele lui onorific).

    În ciuda opiniei pozitive lansate în perioada comunista, eu n-am avut niciodata o parere buna despre Cantemir conducatorul, în schimb am avut respect fata de Cantemir carturarul. Poate ca trebuia lasat acolo, între cartile lui, poate ca am fi avut ori tara toata, ori poate ca n-am fi avut Moldova deloc.

Ai ceva de spus?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.