Pro şi contra despre sinuciderea lui Decebal

sinuciderea-lui-decebal-columna-lui-traian

Dan Alexe ne spune că Decebal nu s-ar fi sinucis, ci ar fi fost omorât de romanul Tiberius Claudius Maximus, pe a cărui stelă funerară îşi întemeiază afirmaţia (aici). Înainte să intrăm în fondul chestiunii trebuie să eliminăm o mică şmecherie a lui Dan Alexe.

Articolul începe cu o frază care se încheie aşa:

[blockquote]… regele dac, care, pe stela soldatului, spre deosebire de scena oficială de pe Columna din Forum, ridică mâna cerând să fie cruţat, în loc să se sinucidă, ca în versiunea oficială.[/blockquote]

În încheierea articolului ni se dă o trimitere bibliografică precisă: „Stela lui Tiberius Claudius Maximus este reprodusa si analizata in: –M. Spiedel, “The captor of Decebalus, a new inscription from Phlippi“, in Journal of Roman Studies, LX, 1970, pp. 142-153 – Y. Le Bobec, L’armée romaine, Paris, Picard, 1998”

Imaginea stelei funerare din articol este neclară, nu e foarte limpede ce se întâmplă acolo, dar trimiterea bibliografică precisă l-ar face pe orice om să creadă că afirmaţia conform căreia Decebal cere îndurare se bazează pe consultarea lucrării istoricului Michael P. Speidel. Numai că istoricul citat descrie scena basoreliefului de pe stela funerară astfel:

[blockquote]„The enemy, characterized as a Dacian chieftain by trousers, an hexagonal shield, sickle-sword and pointed Dacian cap, can be no other than Decebalus himself. He has just cut his own throat and now sinks back, mortally wounded, the sword falling from his right hand, his left pressing his stomach.”[/blockquote]

Deci nici o mână ridicată cerând cruţare, ci o mână cu sabie. Nu discut acum problema sinuciderii – a fost sau n-a fost? – ci m-am simţit furat la rest să descopăr că Dan Alexe ne oferă generos o sursă bibliografică pe care de fapt nu a consultat-o, ca şi cum această sursă i-ar întări fabulaţia cu cerutul îndurării. Una peste alta, în lipsa unei imagini mai clare a stelei lui Tiberius şi fără să-l pot consulta pe Y. Le Bobec, mă văd silit să-l cred pe Michael Speidel. Şmecheria are rolul ei: pregăteşte cititorul pentru ce urmează.

Referitor la moartea lui Decebal avem 3 surse detaliate, în ordine cronologică:

1. Columna lui Traian, ridicată în anul 113 (imaginea de mai sus, se poate mări) – unde este descrisă destul de limpede sinuciderea.

2. Stela funerară a decurionului Tiberius Claudius Maximus, ridicată înainte de anul 117, anul morţii oşteanului care s-a îngrijit din timpul vieţii să-şi nemurească faptele. Monumentul a fost descoperit în 1965, dar a intrat în circuitul ştiinţific abia în 1970. De atunci a tot fost comentat, iar imaginea de pe stelă a fost interpretată şi ca o îmbinare de motive recurente în basoreliefurile romane: cavalerul trac şi cavalerul renan. Adică este foarte posibil să avem un şablon învăţat de sculptorii de pe tot cuprinsul imperiului, mai bine sau mai prost – şablon adaptat la cerinţele clientului. Imaginea nu confirmă, dar nici nu infirmă ipoteza sinuciderii lui Decebal.

3. Istoricul Dio Cassius (155-235, proconsul în Africa şi Pannonia). Dio Cassius spune aşa despre sinucidere: “Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma.” (Fontes, vol. I, p. 695)

Dan Alexe îl rebutează scurt pe Dio Cassius: a scris la 100 de ani de la producerea evenimentelor, este irelevant. Da, dar a avut acces la toate sursele scrise contemporane despre războaiele dacice (în principal cartea scrisă de împăratul Traian, De Bello Dacico) şi în plus, textul lui Dio Cassius a ajuns la noi în rezumate făcute în secolul al XI-lea.

Argumentul principal al lui Dan Alexe este textul de pe stela funerară a lui Tiberius Claudius Maximus:

[blockquote]“… făcut de același [împărat] decurion întrucât l-a capturat pe Decebal și i-a adus capul la Ranisstorum …”[/blockquote]

Textul nu spune nicăieri “l-a ucis pe Decebal”. Acţiunile sunt “capturat” şi “dus capul”, lipseşte momentul morţii. Probabil Tiberius a fost cel care a pus primul mâna pe Decebal, l-a capturat. Dar lipsa din text poate să însemne şi că Decebal s-a sinucis (captură pe jumătate, insucces – deci nu ne lăudăm cu asta). Aceeaşi lipsă poate să însemne şi că Decebal a murit în urma rănilor primite (iarăşi insucces, Traian îl voia viu pe Decebal, să-i arate Forumul – deci nu ne lăudăm pe stela funerară nici cu asta). Tiberius a pus mâna pe un muribund căruia i-a tăiat capul după ce acesta şi-a dat ultima suflare. Inscripţia lui, atât de detaliată şi de precisă în alte chestiuni (tot parcursul militar al lui Tiberius) nu ar fi scăpat prilejul de a spune limpede: “l-am ucis pe Decebal”. Dan Alexe mi-a replicat că verbul folosit indică altceva: “cepisset” e: l-a capturat. Daca ar fi gasit un mort sau un muribund ar fi spus: “invenit”… L-a gasit/aflat/descoperit… Asa e foarte clar: l-a prins. Sincer, nu mă convinge.

Apoi vine şi puţină teoria conspiraţiei. Columna lui Traian şi Dio Cassius ar consemna „varianta oficială”, conform căreia Decebal s-a sinucis, iar stela funerară ne redă varianta unui militar simplu şi onest. Dan Alexe mai vine cu argumentul că „poliţia imperială” nu ar fi răbdat o minciună pe un monument public precum cel al lui Tiberius. Aici ne cam împiedicăm în argumente: dacă varianta oficială era sinuciderea, atunci „poliţia imperială” ar fi considerat minciună stela lui Tiberius ce ar afirma contrariul şi nu cred că monumentul mai ajungea până la noi.

Una peste alta, sursele sunt confuze. La nivel de imagine Columna lui Traian şi stela lui Tiberius ne prezintă un muribund înarmat, asta cred că e clar pentru toată lumea. Dio Cassius (care a avut acces la izvoarele scrise contemporane cu evenimentele) ne spune că Decebal s-a sinucis. Textul stelei funerare a lui Tiberius consemnează din punctul meu de vedere un eşec. Cercetaşii romani fuseseră trimişi să-l captureze pe Decebal, nu să-l ucidă – practica imperială cerea capturarea căpeteniilor duşmane şi umilirea lor în forum. Textul stelei lui Tiberius sare peste momentul morţii lui Decebal – care reprezintă eşecul misiunii sale. Sinucis sau mort în timpul luptelor, Decebal era muribund în momentul în care Tiberius a pus mâna pe el, a murit la scurt timp şi romanul nu a mai avut altceva de făcut decât să-i taie capul şi să-l ducă împăratului. Îmi vine greu să-mi imaginez că Tiberius Claudius Maximus (care în acel moment avea gradul de duplicarius, un fel de subofiţer) ar fi îndrăznit – după ce l-a capturat viu – să-l ucidă pe regele dacilor, care teroriza Imperiul Roman de vreo 15 ani. Recompensa ar fi fost mult mai mare – poate chiar o promovare în clasa cavalerilor – dacă Tiberius l-ar fi prins viu pe Decebal. Aşa a primit doar gradul de decurion şi o medalie.

48 Comments

  • Raspunsul este simplu. Decebal era, cum spune Dio Cassius “foarte priceput în ale războiului şi iscusit la faptă, abil în a întinde curse, era viteaz în luptă” etc etc…

    Ei. De ce omul asta foarte priceput a “ridicat mâna, cerând să fie cruțat” stiind cum se poarta romanii cu regii si generalii invinsi ?

    Nu stia Decebal cum a fost executat Vercingetorix ? Eu cred ca stia. Vercingetorix a fost umilit, torturat, expus la o parada si apoi executat.

    Istoria antichitatii e plina de regi si generali care au preferat sa se sinucida decat sa ajunga prizonieri la romani: Hanibal, Marc Antoniu sau Decebal.

    Cum spunea Seneca „Dacă pot alege între o moarte prin tortură şi una simplă şi uşoară, de ce să nu o prefer pe cea din urmă?”

  • Dan Alexe e un latinopat fără patalama de istorie, din grupul anti-naţionalist patapievici&co. O ţine langa că suntem iranieni, de parcă pustiurile pot fi leagăn de omenire!? Denigrează pe unde poate dacismul, cu argumente ridicole. Iată pe cine a finanţat ICR!?

    • @ Ţeavă Gheorghe – Da, suntem de neam iranian prin descendenţa sarmată de unde ne-au rămas numele Sarmizegutusa, Sargeţia, etc. Napoca, precum şi alte aşezări au fost înfiinţate de triburi antice iraniene. Veşmintele dacice sunt aidoma cu cele ale triburilor amintite, aşa cum se vede aici : http://www.mlahanas.de/Greeks/LX/Sarmatians.html. Dacă Dan Alexe sau nefericitul evreu patapievici au spus că ne tragem din iranieni, probabil că este singurul adevăr rostit de acest antiromân patibular patapievici. Dacismul TREBUIE luat aşa cum este el şi nu după cum vor unii sau alţii ! Acele triburi s-au întins până în nordul Greciei actuale, cunoscuţi mai târziu ca fiind…traci (daci – geţi).

  • Dan Alexe este un exemplu perfect de anti-roman care ar vrea sa fie recunoscut ca super-intelectual … tot de romani; este o persoana cu un ego supra-dimensionat, dupa calapodul lui Patapievici si, ca si acesta, cade in fantasme erotice rizibile: in cartea sa publicata la Humanitas (sic) descrie amorul salbatic practicat undeva intr-un minaret(!) din Kabul a carui statie de amplificare transmite in tot orasul gemetele de satisfactie ale iubitei (musulmane, bineinteles). Un critic i-a facut deja praf incercarea literara (http://www.observatorcultural.ro/Licantroapa-cu-trei-tite-si-alte-povestiri-la-fel-de-erotice*articleID_30142-articles_details.html) – merita sa cititi articolul din Observatorul cultural, e de un umor exceptional. Probabil ca sa se razbune pe romanii astia care nu-si recunosc valorile, Dan Alexe tranteste in blogul propriu o piesa in stilul Evanghelistilor Alinei Mungiu, in care Eminescu si Creanga pun de-o orgie cu nevasta lui Creanga; nu e nevoie de un critic literar ca sa vezi ca e o chestie imunda, iesita dintr-o mlastina (cuvant preferat de D.A.) spirituala in care un singur lucru e evident: ura pentru tot ce e romanesc; nu trebuie sa fii psihanalist ca sa-ti dai seama: o mare parte a blogului lui D.A. se ocupa de tigani (care ar fi, dupa el, posesori ai unei spiritualitati neintelese); bineinteles ca e critic fata de ortodoxism, dar apreciaza toate litaniile stupide islamice filmate de el prin Afganistan, Cecenia, Macedonia, etc. ca fiind piatra de temelie a adevaratei spiritualitati (el insa se declara ateu).

  • textul (si mesajul) de pe stela funerară este în mod evident subiectiv. Obiceiul este larg raspandit în textele funerare ale militarilor, adesea excesiv de laudative. Dio Cassius spune textual că Decebal „își curmă zilele”. Sursa și episodul este sprijinit atât de reliefurile Columnei (destinate unui alt public, decât țăranii si târgoveții de lângă Philippi), cât si de reprezentările de pe vasele gallice de tip terra sigilata (cu largă circulație în imperiu). In plus un cercetas nu si permitea sa ucida un personaj de asemenea rang, fie si numai (daca scadem valoarea prizonierului) din cauza ca era nevoie de el (de moartea lui în anumite conditii) pentru ca pacea (pax romana) sa fie cu adevarat impusa (prin sinucidere Decebal s a sustras capitularii si astfel dacii rămași au rămas inafara clementia -ei romane). Capul taiat (care aici nu apare) este potrivit religiei romane, modul prin care învinsul era dat divinitatilor infernale (pe Columna printr-o devotio), soartă dedicata învinsilor care si au calcat juramintele (Decebal incalcase tratatul).
    Aceste argumente – si multe altele încă – demonteaza ipoteza uciderii regelui dac de catre cercetasul roman. El doar a decapitat cadavrul si a dus dovada mortiii dusmanului împaratului său

  • Este clar ca in acest caz Alexe nu are dreptate. Mai sunt si alte izvoare care confirma povestea sinuciderii lui Decebal. Dar Alexe nu pare sa isi doreasca sa insiste pe ideea asta ci concluzioneaza cu alt atac binevenit la adresa „amatorilor” de istorie de traditie savesciana. In rest articolul dvs , dle Damian este prea lung pt a desfiinta o aiureala spusa in 2 vorbe de Dan Alexa, care nici macar nu si-a dorit sa schimbe teoria.
    http://www.mihaigramatopol.ro/old/index.php/opera/imperial-art-in-the-age-of-trajan/597-imperial-art-in-the-age-of-trajan

  • Dan Alexe ca si Lucian Boia fac parte dint-un grup de istorici care au ca obiectiv relativizarea istoriei romanilor. Scopul este crearea unei populatii fara trecut, fara traditii, fara mituri pe care toate popoarele le au si deci foarte usor de manipulat.

    • Nu cred ca genul asta de manipulari s pentru o populatie. Poate pentru partea de populatie de la bac in sus (cel putin).

  • Imi cer scuze, am citit articolul, comentariile si ceva chestii pe la Alexa. Si tot nu pricep ce importanta are daca Decebal a implorat pt. iertare au ba. Si daca s-a sinucis (sau nu) care ar fi problema? Toate faptele lui (nici macar nu le prea stiu – cred ca s-a caftit cu romanii, nu? – ar deveni brusc zero fiindca fiind coplesit a fost mai „moale”? Banuiesc ca si pe vremea aia mai aveau oamenii ceva depresii etc.
    Is la un pahar de vin si poate scriu prostii, da’ nu inteleg in istoria asta , „stiinta” folosita mai mult ca mjloc de …. Baga-mi-as, inchei aici ca nu pricp cui ar folosi sa il faca de caca pe Decebal. Sau, din contra, sa il faca super erou. Uatever, eu cred ca era un tip infip t care si a furat o de la unii mai bazati 🙂 Istorie…. 🙂

    • Daca te duci in Franta sau in Italia, ce importanta are pentru tine daca francezii sau italienii te considera un tigan si un hot si un om de nimic sau te vad ca pe un om onest, muncitor si prietenos ?

      Stiu, voi faceti parte din generatia tanara pe care o doare in fund de istorie, principii si mosteniri culturale … dar ia sa dispara butonul de „Like” de pe facebook ca intrati in sevraj sau porniti o revolutie ….

    • @Cristian

      @Cristian: Mi se pare „criminala” reactia ta 🙂

      Recunosc ca am spus o prostie sau, ma rog, m-am exprimat aiurea la un pahar de vin (chiar mai multe). Poate o sa incerc sa reformulez intrebarea dar inainte as remarca reactia ta amuzanta fata de cineva care si-a luat bacul acum 20+ceva ani si care, desi-si castiga painea ca programator web, nu are un cont activ pe siteul cu butoane „like”.
      Si ca sa nu crezi ca nu imi pasa sau ca nu ma atinge parerea fitosilor din vest am sa iti povestesc o faza oarescum amuzanta dar care m-a ofticat teribil. Acum cativa ani stateam cu cativa prieteni la o masa pe un fel de terasa in Paris. Langa noi, la o alta masa, un tip foarte french, par lung , elegant, dezinvolt, esarfa, nonsalant, undeva la 40+ ani etc, citea o carte de matematici superioare. Tragea cu urechea la ce vorbeam si, la un moment dat ne-a intrebat de unde sintem. S-a dezumflat complet cand a auzit ca sintem romani, imbecilul credea/spera ca sintem rusi 🙂 Cat de bou poate fi cineva sa ii para ca romana si rusa „suna” cam la fel?!
      So, un eveniment destul de „obscur” ca moartea lui Decebal, prezentat deformat de un gigel din cine stie ce motive (si eu intrebasem care ar putea fi alea) crezi ca a ajuns la urechile boului cititor de integrale? Eu zic ca nu. El o sa vada la tv tigani romani care vorbesc rusa si fac tampenii in minunata lui tara.
      Si atunci de ce s-ar deranja cineva sa modifice/prezinte aiurea un fapt „minor” din istorie? Daca ar fi spus ca Decebal venea din India si era mai bronzat as fi inteles, asa nu. Deci, ce au avut cu Decebal?

  • Trageţi cu puşca după vrăbii, ţângălăul nu merită efortul. O scatoalcă zdravănă ar fi cea mai nimerită, valabil pentru oricare din ţângălăii elitişti.

  • Soldatul roman calare ii ofera viata lui Decebal : degetul miinii dr indreptat in sus.
    Decebal cu dreapta isi indrepta arma spre git nu spre inamic -spre a combate , nici nu o arunca , gest care insemna predarea.
    Ce concluzie poti trage avind in vedere dorinta romanilor de a-l captura de viu pt carul triumfal de la Roma ?

    • tinere ”bavarez” ai văzut prea multe filme gen ”SPARTACUS”! În realitate romanii nu foloseau gestul ăsta pentru ”a gratia”. A apărut în urma unei picturi din sec XIX, și a fost folosit de cinematografie apoi!

  • Nu stiu cine este domnul despre care vorbiti, nu stiu ce vrea sa demonstreze prin asemenea afirmatii, sunt departe de a fi un „dacist” si consider toate teoriile protocroniste a fi povesti cu omuleti verzi, insa legat de subiect imi amintesc un singur lucru, citit sau vazut intr-un reportaj acum foarte multa vreme. Si anume urmatorul: priviti cu atentie calaretul din primul plan din aceasta scena dep ep columna lui Traian. acesta face catre Decebal un gest ce a fost interpretat de istorici ca unul de clementa. Cu alte cuvinte, daca Decebal s-ar fi predat, s-ar fi bucurat de clementa din partea Imperiului. Asadar columna ne spune ca romanii sunt cei care au oferit clementa lui Decebal, si nu acesta a cerut-o. Probabil ca Decebal, din postura de fost „client” al Imperiului Roman stia exact cam ce intelegeau romanii prin „clementa” oferita celor invinsi si capturati in viata, preferind sa-si puna capat zilelor. Posibil sa fi stiut de soarta trista a lui Vercingetorix, petrecuta cu mai bine de 100 de ani inainte, la fel de bine cum este foarte posibil sa nu fi stiut, cert e ca imaginile de pe columna nu prea lasa loc la interpretari.

    • Sa adaugam ca linia frontului a fost stabilizata.
      De acum inainte orice mizerie antiromâneasca – gen boia, djuvara, patapievici – se va solda cu o replica dura pana la nimicitoare in mii de spatii virtuale; si la cele doua posturi de televiziune pe care le avem la dispozitie. De acum inainte neprietenii sa stie ca au in fata o forta regulata care le-a infiltrat locatiile de impact. Deocamdata atat.

    • Care istoric american l-a facut pe Decebal „chieftain”? Linkul, va rog!
      Nu de alta dar Decebal era Rege (King / Basileus, in traditia greceasca veche) si asta sta scris in cronici; probabil americanu’ asta misterios habar n-are de sursele antice. Si de cand ne uitam noi in gura americanilor (fie ei si romani travestiti), care se stie ca-s vechi pe lumea asta doar de vreo 400 de ani si au traditie republicana, pe cand noi suntem pe-aici de vreo cinci mii de ani (verificabili explicit si implicit prin traditii – Hora, Calusul, Dragobetele, martisorul – si simboluri – prezente de la Cucuteni pana azi in costumele populare romanesti) iar traditia noastra e monarhica!? A se scuti cu americanii si Istoria, fratilor!

  • @Adi:

    Sunt trei lucruri interesante în povestea ta:

    1. limba româna suna pentru necunoscatori ca limba rusa. de ce? Foarte simplu. Din cauza accentului. Atunci când nu pricepi cuvintele, te orientezi dupa accent.

    2. dar de ce un francez nu pricepe cuvintele românesti? Ehei, aici e problema. Neîntelegerea cuvintelor românesti, precum si tragicul accent rusesc, ne-au împiedicat mult în demersurile noastre nationale (voi ziceti ca sunteti latini dar nu va pricepem nici noi, francezii, nici italienii). Si de aceasta pasoptistii s-au apucat de frantuzit limba. Daca îi interesa latina, o latinizau la loc. dar ei trebuiau s-o faca înteleasa de „fratii” lor, masonii francezi.

    3. iubirea ciudata (pentru mine) fata de rusi. Oriunde mergi în Europa vestica, gasesti aceeasi admiratie pentru rusi. Este drept ca o parte a aristocratiei ruse este înca la Paris (ma rog, aristocratia rusa a fost una importata, s-au întors deci la origini). Si este drept ca socialismul bolsevic a prins foarte bine în Franta. Si iarasi e drept ca vesticii n-au fost cotropiti de rusi. Iar rusii aduca bani cu caruta, mai ales prin statiuni, caci nu se uita la bani, si sunt multumiti si cu conditii „normale” de cazare.

    Într-una din zile ma aflam prin Delft, un mic orasel dar important din Olanda. Cumparam un suvenir pentru soacra-mea, un pahar ceva. Înaintea mea un rus. Numai linguseli. Platesc si ma întreba de unde sunt. Din România, zic. Se schimba la fata: Neam de hoti. Nu era coada, as fi lasat paharul la loc dar îl platisem deja, si-i zic: v-am furat eu? Nu. V-a furat vreun connational? Nu. Atunci de ce? Pt ca asa zic ziarele, veniti la furat. Cât s-a furat? Doua trei portmonee. Dar rusii care detin neoficial Rotterdamul, cât va fura din tara? Pai n-am stiut. Si cum stiam ca una dintre cele mai mari jigniri era sa-i critic regina, i-am spus: Si doar nu credeti ca rusii pot face afaceri în Olanda fara sa aiba încuviintarea reginei? Si am plecat lasându-l sa crape.

    • Merci de explicatii 🙂
      Faina povestea ta din Olanda. Rusul era imbracat in trening si vorbea in gura mare ? 🙂

    • De acord in general, dar atitudinea pro-ruseasca din Occident are o explicatie simpla: LE E FRICA DE EI (sunt doar a 2-a putere nucleara a lumii); si occidentalii reactioneza ca in asa-numitul sindrom Stockolm – ajung sa „inteleaga” motivele agresorului si sa se „ralieze” acestuia, sa aiba o atitudine servila fata de el; adica, reactioneaza fata de rusi cum o fac si vis-a-vis de musulmani, carora le plang de mila si cand trebuie si (mai ales) cand nu trebuie; apropos, tineti minte cazul barbatului din Suedia cazut pe sinele de metrou si caruia i se fura portmoneul, apoi este lasat acolo si ulterior calcat de metrou? Hotul a fost prins; este marocan ( http://news.nationalpost.com/2012/10/23/thief-who-robbed-swedish-man-who-fell-onto-subway-tracks-sentenced-to-prison-deportation/ ). Este ca nu stiati? Ia sa fi fost tigan! Ce-ar mai fi urlat ziarele! Si aici ajung la partea a doua a demonstratiei: deci rusii, musulmanii, africanii nu pot fi criticati; cum fac occidentalii ca sa-si descarce furia? Normal, se revolta contra celor care nu au aparare, adica a romanilor si bulgarilor! (ca nici sa vorbesti de tigani nu e politically correct!). Reactie de lasitate? Pai, cam da! Din pacate, ea va dura; de ce cred asta? Pentru ca nimanui nu-i convine sa-si recunoasca lasitatea! Si daca ai trait o vreme in Occident, ca est-european, stii ca principala trasatura de caracter a occidentalului, dusa pana la rang de arta, e IPOCRIZIA. Deci antipatia fata de romani va dura, nu va faceti griji.
      Inca o mica observatie: francezii au fost ocupati de rusi: dupa caderea lui Napoleon); de unde, se pare, notiunea de bistro – pentru ca rusii cereau sa fie repede serviti cu bautura prin crasme (bistro = repede in rusa).

    • Nu pot sa imi dau seama cum se impaca religia protestanta si etica protestanta cu comertul de sclavi si cu exploatarea sangeroasa a coloniilor din Indiile de Est Olandeze.

  • Avem nevoie de Damian si cei ca el.Avem nevoie de lideri de opinie care sa ne arate ca NU suntem chiar pleava. Totusi, am rezistat sute de ani intre 3 imperii. Ce dracu’ ,nu e posibil sa fi fost chiar atat de prosti !!!! Suntem supravietuitori !!!! Pana la urma nu vorbim nici ruseste, nici turceste, nici nemteste.Noi ,cei care vorbim limba romana trebuie sa ne aparam identitatea fara teama de a fi catalogati nationalisti. Este un mecanism normal de protejare a propriului popor. Si noi avem traditii. Si noi avem eroi. Si stramosii nostri au murit in razboaie.

  • Fiindca aici a fost vorba de asa-zisii latinopati se cuvine a fi lamurit un lucru: a spune ca nu a existat nicio romanizare iar poporul acesta s -a format prin apropierea ramurilor aceluiasi N eam este probat deja si este in conformitate cu traditia populara, dar si cu Legea Veche cunoscuta de unii.

  • Se stie de ceva vreme, in fapt destula, ca (in afara celor atestate) nu a existat nicio legatura intre slavi si traco-geto-dacii care au fost pamanteni, amenintarea este fluturata de minti intunecate care inteleg cat inteleg; sau care se fac ca nu inteleg; preventiv acest decupaj. Pe de alta parte: acea fractura de acum 4000 – 4500 de ani (asa-zisa venire a indo-europenilor) care intrerupe culturile infloritoare din spatiul nostru nu a insemnat pierderea liniei de continuitate, dovada simbolistica (si nu numai), dincolo de logica elementara ca o populatie care a creat asemenea culturi infloritoare nu putea sa se aneantizeze, sa dispara de pe un spatiu atat de intins (care nu il includea doar pe cel al Romaniei de azi). Cele mai multe cuvinte din vocabularul de baza le avem de la geto-daci, nici pomenire de „mostenirea latina”. Dovada faptul ca a existat o singura limba pe un teritoriu imens, buna parte din acest teritoriu nu a cunoscut stapanirea romana. Posibil ca variante ale latinei cunoscute sa se fi vorbit in Peninsula, dar nici asta nu e sigur, in principiu latina oficiala a fost una de care s-a uzat in acte si in care au fost scrise operele literare, istorice etc. Apoi va deveni limba cultica, respectiv intrebuintata in cultura mai mult sau mai putin laica pana tarziu, in principiu cam pana la Revolutia Franceza, cu o multime de particularitati in functie de tari. Idiomul a aparut in secolul I ien pentru ca aristocratia latina sa se distanteze de „vulg”, lucrurile sunt limpezi. Este o discutie lunga in ce priveste arhaismele, regionalismele , nu prea numeroasele neologisme, proportional vorbind.
    Romanizarea era o imposibilitate, fizic vorbind. Nu exista niciun izvor latin sau bizantin care sa semnaleze ca geto-dacii si-au parasit limba materna si au adoptat latina oficiala sau o varianta apropiata. Faptul ca existau geto-daci care cunosteau si latina oficiala, atat cat o cunosteau, este deja o alta discutie si e cat se poate de firesc. La acea vreme, asa cum va fi si mai apoi, geto-dacii traiau in obstile, comunitatile cunoscute. Ar trebui sa ne referim la „dreptul pamantului”, „dreptul vlah”, „juzi”, „sfatul batranilor”, vlahiile de peste tot (una mai supravietuieste si azi, ca regiune autonoma, in Cehia, – 800 000 locuitori). Nu a existat niciodata un „popor roman” in sensul etnicitatii, Caracalla a acordat tuturor neamurilor din imperiu cetatenia in 212, ma refer la „cei nascuti liberi in imperiu”. Pentru provincia nord-dunareana, reorganizata in doua, trei, patru provincii, pentru a se reveni, nici daca ar fi intentionat cineva nu ar fi avut cum sa „romanizeze”, cine s-o faca, despre consecinta nu poate fi vorba, ca sa nu mai spunem cat de refractari erau geto-dacii la tot ce insemna roman, dovada multimea de razboaie si rascoale, sunt toate cunoscute. La 271 sunt retrasi inclusiv colonii, este singurul caz din istoria imperiului, exista 5 (cinci) izvoare care vorbesc despre lucrul acesta, numele locatiile romane din nord apar identic sau corupte in sudul Dunarii, cei foarte putini dintre colonii care se incapataneaza sa ramana nu pot tine orasele in picioare. In sit este confirmata intreruperea vietii urbane, intreruperea circulatiei monetare, distrugeri de proportii. Ceea ce nu se spune e ca retragerea aureliana a fost reyultatul unui indelungat razboi de eliberare, atat s-a putut obtine atunci – pana la Dunare – dealtfel retragerea a fost o conditie a tratatului incheiat intre o confederatie condusa de carpi si Aurelian care a supus tratatul aprobarii Armatei, si nu Senatului. In imperiul roman lucrurile vor evolua complex pana la instaurarea dinastiei traco-dace sau straromâne; la anul 510 imperiul a fost preluat de greci si va incepe o vizibila politica impotriva neamului care le-a salvat fundurile, pardon, dar nimic nu se va schimba nici mai apoi. Aceste lucruri si multe altele sunt bine-cunoscute fiindca se gasesc in istoria oficiala a Romei si la zeci de istorici si oameni de cultura latini de atunci, mai putin la unii care si-au ratacit mintile azi, desi se pretind istorici. Sau lingvisti, dupa caz. Ma refer mai ales la cei de azi care nu au nicio scuza.

  • Pentru ca discutia a trecut de la daci la europeni…

    Nu vi se pare ca stam sa ne milogim acolo unde nu trebuie ? Ni se spune ca suntem hoti ? Cine ne spune ? Belgienii, olandezii, francezii, portughezii ?

    Pai este simplu sa le raspundem la euromoralisti, eurosceptici si eurogretzosi.

    „Prietene, faci parte dintr-un popor de hoti, care a furat in Africa si in Asia, a facut comert cu sclavi, a jefuit, a violat, a torturat si a ucis. Civilizatia voastra si economia voastra se bazeaza pe furt si sclavie. Ia cauta prietene prin arborele genealogic. Nu cumva gasesti pe acolo un negustor de sclavi ?”

    Sa nu ne mai fie rusine ca suntem romani si sa nu mai avem complexe de inferioritate fata alte popoare.

  • intrebarea e cum de au reusit romanii sa-l ajunga pe Decebal, fiindca asa spun latinii, pe coclauri pe care nu le cunosteau, destul de interesant, sa ne amintim ca era vara, vegetatie si banuiesc ca regele nu calarea de zor pe autostrada soarelui

  • cu moartea lui Decebal nu s-a incheiat nimic. Peste 11 ani, la moartea lui traian care isi blocase mare parte din armata la nord de Dunare, reizbucneste valvataia. Vor ataca si fostii aliati yazigi si roxolani, alaturi de Dacii din provincie si de coloana costoboca, cu o ura si o repulsie greu de descris. Guvernatorul provinciei este vanat si ucis, podul de la Drobeta este in flacari, ulpia scapa printr-o minune, dar totul in jur este parjolit iar locatiile romane aproape in totalitate distruse. Razboiul de Eliberare va continua pana la 271 sau 273 , inclusiv in vremea generalului Regalian care controleaza 8 provincii romane dar nu rupe legaturile cu roma, iar pentru asta cade ucis de conjurati. Lucrurile acestea sunt bine-cunoscute. In Vest.

  • toate formatiunile traco-dace aveau cancelarii si arhive, cea din tomba lui Filip II, sub lacatul grecilor, si cea de la Sinaia nu sunt singurele. La acea data nu mai existau de mult „triburi” si „uniuni de triburi” in cazul traco-geto-dacilor, fiindca erau pamanteni de mii de ani …si din alte motive. In spatiul nostru se poate vorbi de o populatie numeroasa, scala 1/4, insa asta strica multe socoteli. Razboaiele antichitatii s-au purtat cu razboinici, trupe regulate, nu cum se vor purta in evul mediu si cum declara emfatic unii „istorici”, desi chiar si mai tarziu nucleele vor fi constituite de aceeasi razboinici. Legiunile erau trupe de elita care faceau antrenamente zilnice infernale pe timp de pace, doar formatiunile de lupta comparabile le puteau rezista. In vremea lui traian exista o grila dupa care erau atacate formatiuni, pamanturi noi, se urma o procedura, era pusa in aplicare o alta grila dupa ocuparea acelor pamanturi, se urmau pasii cunoscuti. Lucrurile erau bine puse la punct, incepand de la reteaua de informatori pana la varful aisbergului care era reprezentat de legiunile care aveau atributii precise. Faptul ca aici a existat un nr foarte mare de castre de interior, cu mult peste alte provincii, nu face decat sa confirme ca provincia erau greu controlabila si nu se stie cat se extindea autoritatea romana in adancime, practic in afara zidurilor.

  • intre 106, de fapt ultimele dave au cazut doi ani mai tarziu, pana la 259 (fiindca real atunci se termina cu ocupatia romana), cand autoritatea ii revine lui Regalian, aclamat de 5 legiuni ca imperator (trebuie spus ca in provincii legiunile dadeau tonul), puterea romana a epuizat toate metodele de a zdrobi indaratnicia dacilor. Nu numai ca nu vor reusi, insa Dacii Liberi si aliatii vor fi primiti din Macedonia pana dincolo de Bosfor ca eliberatori, latinii nu prea intelegeau, dupa cum scriu chiar ei, dar sa revenim. Nicio provincie romana nu a trecut prin atatea reorganizari si nu a fost supusa atator masuri ca fostul regat al lui Decebal, romanizat, de, fiindca asa spun unii, nicaieri nu au fost epuizate dozele de „pax romana” ca aici. Si de siretenie, fireste, in care responsabilii romani excelau, dar cu timpul dacii au trebuit sa invete, va aduceti aminte ce facea Decebal cu banii romanilor? Nici Dacii liberi nu au facut altceva cu banii pe care i-au „incasat” de la imperiali.

  • nefericitul nu ştie că cea mai proastă alegere pe care putea s-o facă era să tulbure memoria unui Avva şi să provoace cute în lumea nevăzutelor.

  • Pentru d-l Damian: am gasit Yann Le Bohec (nu Bobec) – L’Armee romaine sous le Haut-Empire (ed. Picard, 2002, a avut inca 2 editii, 1989 si 1998). Citatul de la pag. 155 este: „Une inscription recemment decouverte explique une scene de la colonne Trajane qui se trouve egalement reproduite sur le monument d’Adam-Klissi (note 183): Tiberius Claudius Maximus, originaire de Phillippes en Macedoine, a rattrape le roi des Daces, Decebale, et l’a tue avant que ce dernier ait eu le temps de se suicider; puis il a coupe la tete de sa victime, et la apportee a Trajan. …. Note 183: L’Annee epigraphique, 1969-1970, no. 583; M. Speidel, Rev. Archeol., 1971, p. 75-78.” Deci Le Bohec nu vorbeste nici de capturare, nici de indurare; mai curand, Decebal ar fi murit in lupta, ceea ce intareste de fapt ideea de simt al onoarei al regelui dac.

    • Le Bohec spune contrariul a ceea ce afirmi tu – ca l-ar fi ucis (înainte ca acesta sa se sinucida) si i-ar fi dus capul lui Traian.

      Eu nu l-as crede pe Le Bohec, ci m-as încumeta sa citesc singur stela, ale carei litere sunt prezentate în al doilea post (din articolul original al lui Speidel).

  • Este elocventa poza din finalul textului lui Dan Alexe, in care autorul isi baga capul sub boasele lui Traian, pe treptele Muzeului National. Daca si-ar fi bagat capul in lapidarium-ul muzeului, cativa metri mai incolo, ar fi vazut acolo copia inscriptiei pe care o discuta si s-ar fi lamurit. Si ne-ar fi lamurit. Sau nu.

  • A: Despre un alt mare dac pe nume Decebal ce îmi poţi spune?

    D: Şi el era iniţiat. Era un bărbat foarte frumos, însă era dur. A fost un mare luptător şi ocrotitor al acestor pământuri. A fost un rege bun şi drept, dar a avut de înfruntat moştenirea lăsată de înaintaşi. El nu a avut ce face. Şi el a avut o soră care a urcat toate cele patru trepte ale iniţierii.

    A: Ca sora lui Zamolxe?

    D: Da. Ea avea aceeaşi energie. Era o luptătoare. A luptat alături de Decebal.

    A: Decebal s-a sinucis?

    D:Da.

    A: Şi capul lui a fost dus la Roma?

    D: Un alt cap a fost dus în locul capului lui.

    A: îmi poţi explica?

    D: Decebal s-a sinucis împlântându-şi cuţitul în inimă. Nu era însă singur. Era înconjurat de cei apropiaţi şi de fiii lui. Aceştia au hotărât că este un mare păcat să i se ia capul spre a fi dus la Roma. De aceea unul din nepoţii lui, fiul surorii, care îi semăna, s-a oferit să fie omorât şi pus în locul unchiului său. Cei prezenţi au schimbat hainele şi însemnele şi astfel nepotul lui Decebal a fost luat drept rege.

    A: Adică nepotul lui Decebal s-a sinucis pentru ca unchiul său să nu fie dezonorat?

    D:Da.

    A: Şi acest fapt este consemnat undeva, ştie cineva ceva?

    D: Nu ştiu. Poate că este scris. Eu am văzut în capul meu imagini. Asta înseamnă că aceste fapte există în Matrice şi deci sunt reale.

    A: Şi cei care i-au luat capul nu şi-au dat seama că nu este adevăratul rege?

    D: Nu, căci nu îl văzuseră de aproape. Abia mai târziu s-au gândit să verifice trupul, deoarece se ştia că Decebal avea o cicatrice mare pe piept, însă era prea târziu. Cei ce se ocupaseră de ascunderea adevăratului Decebal tăiaseră la rândul lor capul marelui rege şi îl duseseră în peştera sfântă spre a fi păstrat. Acolo se află ascuns şi astăzi. Alături de el se află sabia lui Decebal şi o filă din Codul Legilor. Aşa că cei veniţi să verifice au aflat doar ceea ce trebuiau să afle.

Lasă un răspuns