Citind o carte despre călăul Franz Schmidt din Nurenberg am dat peste un paragraf care mi-a amintit de Vlad Țepeș. Un călător englez se declara extrem de impresionat de orașul Nurenberg pe la 1590 și scria următoarele rânduri despre sistemul de justiție de aici:
Atât de corecți sunt încât dacă pierzi o pungă cu bani pe stradă, un inel, o brățară sau ceva de acest fel poți fi sigur că le vei primi înapoi. Aș fi vrut să fie la fel și în Londra.
Iar asta mi-a amintit de legenda pocalului de aur nepăzit lângă fântână și de legenda pungii cu bani găsită în stradă, ambele atribuite dreptății și cruzimii lui Vlad Țepeș pe la 1460. Prezența unui stereotip asemănător în scrierile unui englez de la 1590 mă face să mă întreb dacă originea ideii se găsește în legendele despre Vlad Țepeș – sau dacă legendele despre cruzimea voievodului sunt întemeiate pe o serie de motive literare contemporane transformate în elemente de propagandă în vestitele scrieri săsești. Nu-mi amintesc să fi văzut pe undeva o cercetare în direcția asta.
Și o schiță contemporană cu meister Franz din Nurenberg executând un păcătos. Dacă vă descurcați cu germana puteți citi jurnalul acestui călău aici.
Prima variantă a povestirilor germane despre Vlad Țepeș tradusă în română
Nu e pacatos, trebuie sa fie vreun nobil, pentru ca executia avea loc cu sabia.
Nu este nobil executatul din imagine. Este un mit „sabia este pentru nobili”, meister Frantz executa cu sabia pe oricine – în funcție de cum decideau judecătorii.
Totuși, Meister Schmidt zice că a executat și prin ștrangulare …
Streangul era pentru golani … nu pentru nobili.
Mariane, te înșeli, din nou: ștreangul sau sabia sau roata (rugul numai de 2 ori) au fost utilizate de Meister Schmidt în funcție de gravitatea faptelor, și nicidecum de originea socială a făptuitorilor. Iar hotărârea o luau judecătorii, și nu călăul.
Eu asa stiu. Îmi pare rau ca nu am dreptate în ochii vostri.
Indiferent cine lua hotarârea, anumite pedepse erau pentru prostime si altele pentru nobili.