Radu Oltean se întreabă dacă este corectă folosirea expresiei ”țară românească” pentru Transilvania, el crede că nu și se folosește de o serie de argumente false pentru a-și susține părerea (aici).

Argumentația se rezumă la următoarele puncte:

  1. Românii nu au dominat în Transilvania cultural, confesional, economic, social sau militar;
  2. Înainte de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu a existat nici măcar o majoritate demografică a românilor în Transilvania, în secolele XIV-XV românii erau undeva la 30% în Transilvania, a existat un flux de imigrație extra-carpatică în Transilvania.

Deci Transilvania nu a fost ”țară românească”. Radu Oltean se întreabă de ce totuși unii istorici (pe care nu-i numește!) insistă să folosească sintagma, chestie care denotă un naționalism ieftin ce ne împiedică dezvoltarea pe verticală.

Câteva corecturi

Să eliminăm scoriile de la bun început: obsesia asta cu ”țară românească” își are originea la Institutul de Istorie al PCR, care de fapt se ocupa mai puțin cu istoria și mai mult cu propaganda de partid. Punctul culminant al obsesiei îl vedem în volumele ”Istoria militară a poporului român” unde s-a încercat impunerea unei nomenclaturi de genul Țara românească Transilvania, Țara românească Muntenia, Țara românească Moldova.

Problema își are originea în multiplele denumiri istorice ale țărilor locuite de români (ca să nu folosim termenul damnat ”țări românești”). De exemplu teritoriul dintre Carpați și Dunăre este desemnat în documente cam așa: Transalpina, Ungrovlahia, Vlahia, Valahia Major, Vlașkoe Zemlea, Basarabskoe Zemlea – depinde cine, de ce și în ce limbă scria. Cumva trebuie făcută puțină ordine în înghesuiala asta.

Iar despre Transilvania nu sunt foarte sigur că a fost o ”unitate politică”. De exemplu orașul Brașov și satele aparținătoare se considerau republică ”Res Publica Coronensi” în documente și au făcut până la 1690 cam ce i-a tăiat capul. Din punct de vedere legal se supuneau Universității Săsești, dar nu aveau nici o problemă să taie la sibieni ca în varză sau să se alieze cu turcii împotriva principelui transilvan, ca să nu spun de ura brașovenilor față de secui, pe care din tâlhari nu-i scoteau. Pentru Andreas Hegyes la 1612 patria (Heimat) era Brașovul, nu Transilvania. Multiculturalismul multiconfesional și multietnic al Transilvaniei de până la stăpânirea habsburgică a fost un continuu război civil și confesional dacă ne uităm cu atenție la evenimente.

Argumente false

Pe scurt: Radu Oltean trage cu obuzierul după muște, e supărat pe o teză propagandistică veche de aproape jumătate de secol și fără nici un fel de relevanță în ziua de azi. Iar argumentația lui e falsă.

1. Istoria românilor din Transilvania ”beneficiază” de o abordare greșită. Cine a citit mai multă istorie a Irlandei sau Scoției înțelege ce vreau să spun. De fapt Transilvania trebuie comparată cu Irlanda și Scoția, zone colonizate de o putere superioară, urmată de discriminarea legală a autohtonilor și asimilarea nobilimii (factorul politic). Nu prea poți spune că românii nu au dominat politic sau cultural în Transilvania câtă vreme din secolul al XIV-lea încep să apară decretele care îi exclud pe români din viața politică a provinciei. E adevărat că nu au dominat politic sau cultural, dar asta pentru că elita românească a fost asimilată, mai întâi confesional și mai apoi etnic. ”Schismaticii valahi” au fost împinși treptat la periferia societății – cu legea în mână.

2. Partea cu demografia istorică este cea mai veselă. Radu Oltean vorbește despre ceva recensământ (conscripție?) în Transilvania la 1710 când românii erau la egalitate cu maghiarii, 40%-40%. Nu a existat nici un recensământ în Transilvania la 1710.

Mai am un plic cu fișe de lectură de acum 20 de ani la lucrarea lui Costin Feneșan ”Izvoare de demografie istorică”, vol. I, București 1986, fișe d-alea bătrânești, cu stiloul pe hârtie. În 1703 habsburgii au pregătit o conscripție pentru Transilvania, dar nu au apucat să o realizeze din cauza războiului cu curuții. Prima conscripție transilvană a fost făcută în 1714.

Câteva cuvinte despre conscripții: nu e vorba de recensăminte, pe habsburgi îi interesa să numere populația pentru impozite și pentru recrutarea militară. Dar se întrevede totuși un tablou etnic (mai ales dacă ne uităm la confesiune, că de unguri ortodocși sau greco-catolici nu am prea auzit).

Conscripția din 1714 a fost atât de prost făcută că au repetat-o în 1723 – și asta a ieșit la fel de prost. În 1733 și 1747 au fost făcute două conscripții confesionale special pentru români (scandalul ”naționalist” al episcopului greco-catolic Inochentie Micu-Klein care a venit cu ideea că românii sunt cei mai mulți în Transilvania deci ar trebui să beneficieze de ceva drepturi politice). Abia conscripția din 1750 are niște rezultate mai apropiate de realitate, urmează încă o conscripție transilvană în 1786 și apoi încep recensămintele din secolul al XIX-lea, fiecare cu problemele lor.

Din păcate în fișele mele nu am cifrele de la aceste conscripții, dar îmi amintesc sigur că în toate românii erau majoritari. Cine nu mă crede poate să meargă la bibliotecă să caute cartea lui Feneșan (iar cine s-ar grăbi să-l acuze pe Feneșan de național-comunism ar face bine să se mai gândească).

Concluzia

Pe scurt: teza lui Radu Oltean cu creșterea demografică a românilor transilvăneni în secolul al XVIII-lea este o aiureală, informațiile demografice sunt scoase din pălărie. La fel de lipsită de vreo bază este afirmația că românii extra-carpatici ar fi migrat în masă în Transilvania. Toatea documentele afirmă exact contrariul: românii transilvăneni emigrau în masă în Țara Românească și Moldova. Iar referirile la demografie istorică pe întregul areal transilvan înainte de 1700 sunt chestii care țin de o imaginație foarte bogată și nimic mai mult.

În rest eu îl cred pe episcopul Inochentie Micu-Klein: românii au fost majoritari în Transilvania și discriminați vreme de 1000 de ani, când au putut și-au ridicat capetele. Să nu-i zicem Transilvaniei ”țară românească”, să-i zicem ”țară locuită majoritar de români”.

[av_sidebar widget_area=’PB’ av_uid=’av-25e3qp’]

Alătură-te conversației

16 comentarii

  1. Vă salut! Sunt Radu Oltean, cel cu postarea. M-am tot gândit dacă să vă răspund sau nu. Vicios și ”răzbunător” cum sunt, nu m-a lăsat inima să nu zic și eu ceva.

    Întâi vreau să specific că formulările de genul ”cele trei țări românești” sunt încă foarte prezente în lucrările moderne de Istorie. Vorbesc de cele academice. În manuale e deja bătut în cuie, nu cred că vor dispare prea curând. Îmi și imaginez cum ar fi să afle Sigismund Zapolya, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi, Mihail Appafy că ei erau principi peste o ”țară românească”.
    Și nu, nu e vorba doar de un clișeu împământenit de propaganda naționalist-comunistă a lui Ceaușescu din anii 80 care ajunsese la aberațiile de genul ”Țara Românească Transilvania”. Nu! Este vorba de sute de formulări din istoriografia românească, inclusiv cea post 1990 care sugerează că Transilvania este ”by default” românească încă de la Decebal și că cei 1000 de ani ”stăpânire” maghiară și austriacă sunt un ”vremelnic jug străin de neam” ( ca să folosesc o formulare mai grosieră). Aveți apoi pretenția de surse solide și note de subsol pentru a îmi argumenta o postare pe facebook. Nu o fac, fiindcă nimeni nu poate da procente de populații pe categorii etnice înainte de sfârșitul sec al 18. Ce am dat eu ca procente sunt valori speculative obținute de-a lungul a ani de zile și zeci de cărți de istorie, pe conexiuni făcute între diverse izvoare și nu în ultimul rând pe bun simț… Știu că sunteți un istoric marcat puternic de convingeri naționaliste și ortodoxe, deși faceți eforturi să păreți cât mai neutru și echilibrat. Sunteți tot ce NU sunt eu. De aceea știu că nu există argumente care să vă convingă că poate am și eu un pic de dreptate, iar românii nu au fost dintodeauna atât de mulți în Transilvania pe cât ne place nouă să credem (conform miturilor naționale) . Că oricât ar fi fost de eliminați din viața politică și socială (datorită religiei ”schismatice”), dacă de-a lungul primilor 900 de ani românii ar fi fost minim 50% sau mai mult din populația voievodatului/principatului/provinciei Transilvaniei ar fi fost imposibil să nu lase mai multe urme istorice. Iar aceste urme prezintă o realitate mai aproape de ce zic eu (și – cu reținere din păcate – și alți istorici)… Și chiar dacă ar fi fost românii majoritari la – hai să zic un an – 1570, ce relevanță ar avea dacă tu ai numi Transilvania ”țară românească” la comun cu Moldova și Valahia, în condițiile în care ei CHIAR ERAU cultural, social, economic, militar etc aproape invizibili? Cât de credibil ca istoric poți fi folosind o asemenea formulare?
    Cu bine

    1. 1. Eu rămân la convingerea că Transilvania a fost o provincie locuită majoritar de români. Nu am avut niciodată pretenția că vreodată Transilvania a fost o ”țară românească” în accepțiunea modernă a termenilor. Acum îmi amintesc că Miron Costin spunea în sec. XVII că Transilvania e locuită majoritar de români.
      2. Aveam impresia că vorbim serios, dacă discutăm pe baza unor valori speculative la nivel speculativ rămânem. V-am indicat cea mai bună lucrare de demografie istorică pentru Transilvania, o puteți consulta. Dacă ajungeți la bibliotecă puteți încerca și volumele lui Adolf Armbruster.

      Înțeleg că este normală o istorie catolică, una calvină sau luterană, maghiară sau săsească, orice numai ortodoxă sau română. De câte ori mă întâlnesc cu atitudinea asta înțeleg mai bine prin ce au trecut românii ortodocși din Transilvania.

      Rămân același admirator al muncii dvs. Mă bucur de fiecare dată când identific în desenele dvs. un detaliu care indică spre o documentare serioasă, de asta am fost oarecum surprins să văd de la același om capabil de documentare în detaliu lansarea unei teorii bazată pe valori speculative.

  2. In momentul in care ai in Transilvania voievozi romani – Roland Borsa, Iancu de Hunedoara si altii (e drept ca sunt mai putini decat voievozii maghiari), ai cnezi romani -Dragos, Bogdan, Pavel Chinezul (cneazul), apoi il mai ai si pe Mihai Viteazul principe al Transilvaniei de ce nu putem vorbi ca Transilvania e o Tara Romaneasca? In momentul in care in Voievodatul Transilvaniei ai regiuni conduse/ administrate de cnezi romani cum sa nu vorbesti de o Tara Romaneasca?
    In momentul in care descalecatorii si cei care i-au urmat din Ardeal in Tara Romaneasca si Moldova sunt romani cum sa nu vorbim de o Tara Romaneasca?
    In evul mediu au fost frecvente cazurile de regi straini pe tronul Angliei, Cehiei, Croatiei, Poloniei si Ungariei, asa cum avem si noi domni straini in Moldova (Ciubar Voda, Despot Voda).
    De cand are apucaturi dacopate Oltean a luat-o si el pe aratura.

  3. Probabil ca înainte de a se pune etichete ar trebui revizuite sau acceptate niste criterii.

    Bunaoara ce criteriu este necesar pentru a stabili daca o zona/regiune apartine unei anumite etnii sau entitate politica, economica, religioasa etc etc ?

    Criteriul majoritatii populatiei? Pai englezii s-ar putea plânge ca i-au napadit normanzii pe saxoni – sau, modern, ca Balearele si Canarele sa fie considerate posesiuni englezesti :-)
    Cine l-a ocupat primul? Pai si asta e o problema, mai ales atunci când populatia sufera schimbari în timp, au existat poate catastrofe climatice, economice, politice, militare care au înlocuit o populatie cu alta – vezi aztecii care au exterminat aproape populatia mexicana înainte de a fi ei exterminati de spanioli (exterminare trebuie înteles ca inversarea majoritatii).
    Cine l-a stapânit mai mult? Si aici avem aceeasi problema a identificarii fixe a “stapânului”. Cui apartin Alsacia si Lorena? Lui Carol cel Mare?
    Conform “sfintelor scripturi”? Pai oricând putem inventa niste prorooci care sa pretinda ca Dumnezeu ne-a promis Tara sfânta dintre Carpati si dinafara lor…

    Apoi trebuie sa definim “natia” sau entitatea care reclama dreptul de posesie – natie (demografic), tara (politic), dominion (economic) etc.

    Parerea mea este ca mai multe criterii se unesc pentru a defini Transilvania ca pamânt românesc, decât invers, sa contrazica acest fapt.

  4. Tara Romaneasca nu or fi numit-o stapanitorii ei, dar etnia romaneasca a fost majoritara in toate epocile istorice. Ori, pe criteriul etniei numim noi Tarile Romane. Cine face ”demitizari” ar face bine sa nu ne aduca aminte cat am suferit sub ocupatie straina noi romanii transilvaneni!

  5. Mai multe lamuriri ne ofera Miron Costin ca sa nu mai fie niciun dubiu:
    “Și așa ieste acestor țări și țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești numele cel direptŭ de moșie, ieste rumân, cum să răspundŭ și acum toți acéia din Țările Ungurești lăcuitori și munténii țara lor și scriu și răspundŭ cu graiul: Țara Românească”
    Privind numarul romanilor in Transilvania, lasand la o parte cronicarii, avem niste estimari facute de Administratia austriaca-Verwaltungsgericht iar cea din 1750 care vizeaza fiscalitatea ne arata ca ponderea romanilor era de 53,8%, urmati de maghiari 36,5%, sasi 9,7% si armeni 0,1%. Astfel, conscriptorii imperiali enumera 2 localitati majoritar armene, 193 sasesti, 727 maghiare si 1069 localitati majoritar romanesti. Ca sa inteleaga si d-ul Oltean meticulosii oameni ai fiscului vorbesc si de romanii veniti din cele doua tari romanesti si colonizati in 13 localitati-Conscriptia fiscala a Transilvaniei din anul 1750 aparuta sub coordonarea Academiei Romane -Institutul de Istorie George Baritiu din Cluj Napoca.
    “Îmi și imaginez cum ar fi să afle Sigismund Zapolya, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi, Mihail Appafy că ei erau principi peste o ”țară românească” ”
    Sa vedem cum se vedea Sigismund Bathory : „SIGismundus Dei Gratia TRAnsilvaniae, MOLdaviae, VALachiae TRAnsalpinae ET SACri ROMani IMPerii PRINceps, PARtium REGni HVNgariae DOMinus, SICulorum COMes”. Restul principiilor se intitulau : “Electus Rex Hungariae” (Ungaria fiind transformata in Pasalacul de la Buda) sau Princeps Transilvaniae et Partium Hungariae”. Contemporanul lui Sigismund,Mihai Viteazul, in slavona cancelariei, se intitula :” Io Mihail Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Țării Românești, al Ardealului și al Moldovei”. Mergem mai inainte la aventurierul, enigmaticul si totusi prea putin cunoscutul Despot Voda (Iacob Heraclid) care se vrea mai mult de Domnul Moldovei, palatin al Tarii Romanesti si Transilvaniei, se autointituleaza Herclis Despote Patris Patriae unde Patriae reprezinta clar cele trei tari romanesti. Daca se indoieste cineva atunci sa reciteasca apelul la cruciada antiotomana lansat de Despot in primul rand romanilor.
    Ne intoarcem la cronicari si vedem ca erau oameni de bun simt si onesti pentru ca vorbesc de Ardea careia i se zice si Tara Ungureasca, dar subliniaza rolul majoritar al romanilor, romasni care si-au pastrat “tarii” precum Almasul, Fagarasul,Oasul, Maramuresul .
    Spune apoi George Damian ca “nu am avut niciodată pretenția că vreodată Transilvania a fost o ”țară românească” în accepțiunea modernă a termenilor”, dar nu cred ca istoricii care vorbesc de tarile romane o fac raportandu-se la realitatile actuale, ar fi gresit, dar vedem de la cronicari, de la calatorii straini ca romanii din cele trei tari medievale aveau totusi constiinta comuna ca “de la Rim ne tragem” si ca vorbesc romaneste.

  6. Johnny Rotten despre Sid Vicious: “sa te pui sa destepti un prost cere timp si rabdare!”.
    Raducule, vezi-ti de desene si de frustrarile tale!

  7. George – Apreciez răspunsul prietenos. Dar! Eu rămân la convingerea că formele și variațiunile conceptului ”cele trei țări românești” din literatura istorică sunt un naționalism și un fals. Nu te-ai coborât în detaliu asupra istoriei medievale a Transilvaniei. DE 20 de ani citesc cu acribie tot ce există pe acest subiect (și mă refer doar la contribuțiile în lb română). Vei vedea că acel teritoriu chiar nu are nici o treabă cu voievodatele de la sudul și estul Carpaților. Nici la anul 900, nici la 1700. Nimic-nimic. Mai curând țările extracarpatice au treabă cu Transilvania (și Ungaria) decât invers. Chiar aș putea forța că – politic vorbind – Țara Românească și Moldova au fost la începuturile lor țări mai ”ungurești” decât au fost vreodată Transilvania țară românească. Ardealul este în evul mediu si până încoace, altă lume, din toate punctele de vedere. Peisajul (creat de om), economia, agricultura, industria, comerțul, populațiile, relațiile interumane, gândirea, politica, artele, arhitectura, veșmintele, războaiele, religiile, întreaga istorie. E un teritoriu central-european, nu levantin. Nu poți pune Transilvania, în discursul istoric, pe același palier cu voievodatele extracarpatice. Multe realități s-au schimbat de-a lungul a 1000 de ani, dar niciodată Transilvania nu a devenit o entitate care să poată fi denumită ”țară românească”. Și nu există suficiente motive istorice reale ca să o poți numi. Transilvania a fost întodeauna un spațiu multietnic și chiar dacă (dacă!), românii ar fi fost jumătate din populație începând de la un anumit moment dat , spațiul acela tot nu ar putea fi numit ”țară românească”. Argumente ar fi destule… Trebuie doar descoperite.
    De ce nu e Ardealul plin de biserici românești precum există la Scheii Brașovului, la Râșnov sau în Țara Hațegului și Zarandului? De ce acolo există și în alte părți nu? Da, știu, nu i-au lăsat ungurii cei răi căci îi considerau schismatici. Doar de aia? (Apropo, există orașe în Spania și Italia cu comunități enorme de români. Acele orașe sunt românești?).

    1. “De ce nu e Ardealul plin de biserici românești precum există la Scheii Brașovului, la Râșnov sau în Țara Hațegului și Zarandului? De ce acolo există și în alte părți nu? Da, știu, nu i-au lăsat ungurii cei răi căci îi considerau schismatici. Doar de aia? (Apropo, există orașe în Spania și Italia cu comunități enorme de români. Acele orașe sunt românești?).”
      Domnule draga, legea aia era lege, cu spanzurat, taiat de capete si tras pe roata, nu ca si acum cand ti se spune sa nu furi dar e sport national. Mi se pare ca sunteti cel putin lipsit de bun simt cand enumerati asemenea enunturi.
      Pe langa faptul ca nu aveau voie sa isi faca biserici, nu aveau voie nici la constructii de piatra, doar pamant si lemn, materiale care nu rezista mult in timp. Ghiciti de ce…
      Exista o multime de lucrari adevarate nu teorii pe ghicite cum faceti dumneavoastra care sustin tocmai ca Transilvania a fost majoritar romaneasca cu toate eforturile de maghiarizare.
      Printre altele, in studentie am facut si niste volutariat la arhive, mai mult dintr-un moft personal, pe toata zona Crisana, foarte “maghiarizata” daca putem spune asa aveam o populatie covarsitor romaneasca si este foarte vizibil in registre modul in care li s-au maghiarizat numele.
      In fine… o sa ajungem oare din nou la teorii dástea rasiste despre romanii care se inmulteau mult mai rapid decat restul etniilor de pe zona?
      “Transilvania a fost întodeauna un spațiu multietnic și chiar dacă (dacă!), românii ar fi fost jumătate din populație începând de la un anumit moment dat , spațiul acela tot nu ar putea fi numit ”țară românească”. Argumente ar fi destule… Trebuie doar descoperite.”
      Sa inteleg ca pentru dumneavoastra nu au nici o valoare scrierile/inscrisuri oficiale/insemnari de calatorie, etc etc. ? documente autentice.

    2. Ești cam rătăcit și n-ai baze de judecare, oricât de citov te dai, și poate chiar ești! Românismul (sau românitatea) este pt tine o chestiune cam fluidă. Nu prea știi de unde să-l apuci.
      Ca să te lămurești și tu, baza românismului este în primul rând limba vorbită. Apoi este sistemul judiciar și al normelor, sau legea- cred totuși că ai auzit de legea pământului, care nu era scrisă, dar era vie, era urmată de toți membri comunității. Apoi urmează pământul, căci această comunitate nu trăiește în aer, ci pe pământ (aici uite-te cine îl muncește, nu neapărat cine îl posedă). Și nu în ultimul rând avem religia/confesiunea/credința, care le ține pe toate celelalte la un loc.
      Deci dacă le luăm în considerare pe toate acestea, cum au fost ele în realitatea ultimilor aproape 1000 de ani, realitate descrisă din când în când de pământeni, de străini, de dușmani, de călători, etc. (mai mult sau mai puțin subiectivi) atunci concluzia privind Ardealul nu poate fi decât una singură: pământ românesc.

    3. ”Eu rămân la convingerea că formele și variațiunile conceptului ”cele trei țări românești” din literatura istorică sunt un naționalism și un fals” Apropos de naționalism: ia vezi tu de-l caută pe unul, naționalist român tare din Ardeal= Stephan Ludwig Roth. A fost omorât de către unguri în 1849 la Cluj-Napoca. Vina lui cea mai mare a fost, nu că a rămas fidel habsburgilor sau că a ținut la sașii lui ( prin 1846 a determinat chiar mai mulți nemți ca să emigreze în Ardeal), ci că a promovat drepturile românilor! Am citit, că printre altele le-a zis ungurilor, că oricum ar da-o ei, și secuii, și sașii, atunci când se așează cu toții la aceeași masă ca să negocieze, tot în limba românilor se înțeleg!
      Și acesta n-a fost nici român, ci sas, nici ortodox, ci lutheran, și nici nu-i învăța pe români, ci pe sași.
      Iată unul convins de formele și variațiunile conceptului bla-bla-bla … Convingere pe care a plătit-o cu viața- ca muuulți alți naționaliști români de-a lungul veacurilor- tu oare ești pregătit, ca să plătești cu propria-ți viață convingerea personală???

  8. Discutia cu ce credea Matias Corvinul ca stapâneste, pâna si ce credea Mihai Viteazul, sunt pierdere de timp – notiunea de natie a fost introdusa foarte recent (din câte stiu eu în anul 1812 a fost prima mentionare explicita) iar scopul ei a fost de a dezmembra niste imperii stânjenitoare care domenau peste mai multe “natii”.
    Notiunea de natie a fost abuzata si în celalalt sens: daca pâna prin 1812 principii se bateau între ei folosind armate platite, ulterior oamenii au fost convinsi folosind acest concept sa se bata pe gratis atunci când conducatorii lor se certau.
    Adaptarea conceptelor moderne la timpurile vechi este înselatoare.

  9. Repet înca o data ca toata discutia este falsa:

    asa cum nu exista o Tara Italieneasca a Venetiei, a Genovei, a Siciliei si a mai dracu stie ce provincii, o Tara Germana a Heesenului, Bavariei, Saxoniei etc., o Tara Franceza a Alsaciei (Franta a fost pâna la ultimii Ludovici numai jumatate din hexagon), tot asa nu are cum sa existe o Tara Româneasca a Ardealului.
    Este un concept nou care nu se potriveste în epoca.
    Se poate eventual discuta pe statistici, pe istorie, pe economie, pe limbile vorbite.

  10. radu oltean este analfabet din punct de vedere politic și orice părere îi este afectată de către viziunile sale progresiste. Inclusiv cele istorice.
    1. Consideră naționalismul ca fiind ceva automat rău și chiar motivul pentru izbucnirea WW1, ceea ce e stupid din absolut toate punctele de vedere.
    2. Ne spune că peste tot în Europa este condamnat naționalismul și mai mult comemorat decât sărbătorit WW1 uitând că liderii europeni actuali sunt niște globaliști îmbâcsiți care nu mai curajul nici să meargă în Iran fără hijab, să nu ofenseze.
    Cică noi, sălbaticii, serbăm WW1 ca niște retrograzi din cauză că includem “popii” și naționalism. Preoțimea ortodoxă și dragostea de patrie au jucat un rol uriaș în formarea României Mari, dar hei, ce nu spune un ilustrator ratat pentru un pic de atenție.
    E adevărat că centenarul este afectat de populism și festivism stupid, dar asta din cauza prostiei, ignoranței și inculturii politicienilor nu a naționalismului.
    Omul are probleme nerezolvate.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.