În anul 1989 apărea la Bucureşti volumul al VI lea din seria „Istoria militară a poporului român” coordonată de generalul Ilie Ceauşescu, fratele lui Nicolae Ceauşescu. Celelalte volume mai erau cum mai erau, dar volumul al VI lea este de fapt o colecţie de obrăznicii la adresa URSS, care nu cred că au trecut neobservate.
Prima hartă eretică îţi sare în ochi imediat după ce deschizi cartea, cu titlul „Spaţiul carpato-danubiano-pontic”. Este o simplă hartă fizică, fără graniţe politice, însă „Podişul Central Moldovenesc” se întinde de la Siret la Nistru peste Prut, fără să ţină seama de Republica Sovietică Socialistă Moldova. Şi un bonus: în Marea Neagră apare Insula Şerpilor! În atlasul meu geografic din gimnaziu Marea Neagră nu avea insule şi am fost surprins să aflu după 1990 că există Insula Şerpilor.
Mai încolo apare o hartă administrativă a României Mari, cu Basarabia, Bucovina de nord, Cadrilaterul, tot tacâmul.
Însă harta cea mai veselă, care bănuiesc că i-a scos pe sovietici din sărite la maxim, este cea intitulată „Desfăşurarea operaţiilor militare în Europa 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1940”. Aici sunt prezentate modificările teritoriale după un an de război – şi sunt incluse şi „achiziţiile” Uniunii Sovietice: jumătate din Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia. Am mai discutat aici despre această nedumerire: Germania a fost ocupantă, iar Uniunea Sovietică a fost eliberatoare în condiţiile în care Hitler avea o înţelegere cu Stalin.
Totuşi este vorba de anul 1989 şi istoricii coordonaţi de Ilie Ceauşescu nu au îndrăznit să meargă cu raţionamentul până la capăt, legenda hărţii oferă următoarele explicaţii: „Teritoriu ocupat sau anexat de Germania hitleristă”, „Teritoriu ocupat de Italia fascistă”, „Teritoriu ocupat de Ungaria horthystă” şi „Teritoriu intrat în componenţa URSS”. Observaţi diferenţa: URSS nu a ocupat, teritoriile au intrat în componenţa sa. Dar oricine se putea întreba: şi cum a ajuns URSS în aceeaşi oală cu Germania hitleristă, Italia fascistă şi Ungaria horthystă?!?
Cred că în <> ai vrut să spui de la Siret la Nistru, ca în versurile „De la Nistru pân’ la Tisa / Tot Românul plânsu-mi-s-a” ale poetului „anonim”
Corectat, mersi de atenţionare.
Afurisit HTML-u’ ăsta.
Remarc că la harta cu „teritoriu intrat în componenţa URSS” Basarabia nu e trecută ca asemenea teritoriu. Sigur, domnii istorici s-au oprit curajos cu analiza la 22 iunie 1940, ca să nu ajungă la 28 iunie.
Remarc însă naivitatea ta cînd scrii că o asemenea hartă „bănuiesc că i-a scos pe sovietici din sărite la maxim”. Habar n-ai de situaţia din URSS din anul 1989 şi preiei toate clişeele propagandei despre Ceauşescu – „marele oponent al ruşilor”. În însăşi URSS apăreau publicaţii care numeau făţiş încorporarea înURSS a unor teritorii în al 2-lea război mondial drept ocupaţie. Încă din 1987 în Ţările Baltice au avut loc manifestaţii de stradă cu mii de participanţi în care denunţau „ocupaţia” sovietică.
Vezi http://wp.me/pjejF-1c1
Iar Gorbaciov n-a luat măsuri de băgare în puşcărie a celor care, în însăşi URSS denunţau ocupaţia sovietică, nici de interzicere a ziarelor care scriau asemenea lucruri.
Cartea lui Ilie Ceauşescu din 1989 face aluzii la lucruri despre care, la acea vreme, în însăşi URSS, de multă vreme se vorbea pe faţă, fără nici un fel de aluzii. Să crezi în aceste condiţii că cartea aceea „i-a scos pe sovietici din sărite la maxim” este aberant.
De ce n-a fost Gorbaciov scos din sărite de faptul că la Chişinău, de pildă, aveau loc mitinguri în care se vorbea de „consecinţele extrem de tragice” ale pactului Ribentrop-Molotov, iar presa chişinăuană relata despre asta?
http://wp.me/pjejF-2S8
Cartea domnului Larry Watts tinde sa demonstreze ca in adevar, Ceausescu era un oponent al rusilor. Si mai este ceva: una este sa-ti speli rufele in familie, alta este sa vina vecinul si sa-ti spuna ca ai rufele murdare.
Oricum este clar ca nu datorita/din cauza denuntarii pactului a cazut Ceausescu. I se hotarase soarta inainte de 1989.
Eu am fost foarte surprins cand profu’ de istorie din liceu ne-a dat in mana niste carti de genul celei prezentate de tine. A zis zambind : puteti sari linistiti peste primele 50 de pagini, propaganda comunista obligatorie, mai departe continutul nu e rau deloc.
Prin comparatie, in faculta, un profesor a zis ca nu il intereseaza ce am scris in lucrarea mea pentru ca aveam pe masa niste carti comuniste! Mda… in cartile alea gasisem daca bine imi amintesc multe texte de filosofie antica, texte greu de gasit la bliblioteca, in carti noi…
Mai înainte cu doi ani fuseseră schimbate brusc manualele de istorie pentru liceu. Chiar în timp ce se desfăşura anul şcolar. Carţile nou introduse conţineau hărţile exact în modul în care se regăsesc în acest Tratat de istorie militară.
În plus, tot în 1989 era reeditată şi scrierea lui Kiriţescu, „istoria Războiului pentru întregirea României”. Dacă-i reproduc unuia citate din această lucrare crede că mint: dezarmarea trupelor ruseşti în Moldova, luptele cu bolşevicii din Basarabia, CAMPANIA DIN UNGARIA, luptele regimentelor de voluntari ardeleni din SIBERIA.
Toate acestea au fost etichetate repejor „naţional-comunism”. Tovarăşii ştiu de ce…
Foarte interesant !